Blogul primarului Antonie Solomon, spart de hackeri care au postat trivialităţi la adresa Preşedintelui Băsescu, a DNA şi a lui Adrian Mititelu

COMUNICAT REMIS PRESEI DE ANTONIE SOLOMON
Blogul primarului suspendat al Craiovei, Antonie Solomon, care se regăsește la adresa http://www.antoniesolomon.blogspot.com și pe care sunt postate informații cu caracter public din activitatea profesională a acestuia, a fost spart în cursul zilei de ieri, 29 septembrie 2010, de către persoane rămase neidentificate până la această dată.
Acestea au șters integral materialele postate pe site-ul sus-menționat, în ultimele șase luni, perioadă în care primarul suspendat Antonie Solomon s-a aflat închis în arest preventiv, în Penitenciarele Colibași și Galați.

Mai mult, au schimbat contul și parola de acces și au postat un mesaj în care sunt folosite cuvinte triviale, ce fac trimitere la nume și instituții ce reprezintă statul român sau sunt parte în procesul aflat în faza de fond la Tribunalul Galați.

În cursul zilei de azi, primarul suspendat Antonie Solomon a sesizat instituțiile statului cu privire la acest caz, pentru a dispune luarea tuturor măsurilor ce se impun în astfel de situații.

“Este regretabil ce s-a întâmplat, cu atât mai mult cu cât pe blog erau postate informații publice, referitoare la activitatea profesională, pusă în slujba comunității craiovene. Este normal să fie sesizate instituțiile statului, cu atât mai mult cu cât acest atac informatic a dus la postarea unui mesaj în care sunt vizate instituții și însemne importante ale statului român. Primarul suspendat Antonie Solomon se află într-o perioadă în care respectă toate condițiile impuse de Curtea de Apel Galați, iar mesajul respectiv făcea referire și la o persoană care este martor în procesul aflat acum pe rol. – Florin Lobdă, consilier Imagine și Comunicare Publică

Blogul primarului suspendat al Craiovei a fost mutat la adresa http://www.antonie-solomon.ro/ și va putea fi accesat integral, începând de luni, 4 octombrie 2010.

Începând de ieri, site-ul http://www.antoniesolomon.blogspot.com nu mai aparține primarului suspendat al Craiovei, Antonie Solomon. >>>

Persoane care urmează a fi identificate au postat ilegal mesajul
- Sa-mi sugeti PULA cu TOTII in special BASESECU , MITITELU DNA s.a.m.d. -

Interviu cu Gheorghe Duduială, preşedintele PNŢCD Craiova:

“Statul român ne este total ostil oamenilor de afaceri”

Mihai Firică: Domnule Gheorghe Duduială, veniţi din economia reală, reprezentaţi o firmă puternică de construcţii OLTHIZ, fiind angrenată în activităţi diverse nu doar în Oltenia, dar şi în întreaga ţară, de-a lungul mai multor ani de activitate. Este firesc să vă întreb: cât de mult vă afectează criza economică?

Gheorghe Duduială: A doua criză economică majoră din istoria postdecembristă a României nu mă afectează numai pe mine, ci întregul mediu de afaceri românesc. Din ce cauză? De 20 de ani mediul de afaceri românesc tot aşteaptă programe de la cei care guvernează şi păstroresc această ţară, iar programele nici până la ora aceasta nu au reuşit să fie implementate pentru a da României o direcţie economică spre prosperitate. În momentul de faţă se caută “ieşirea din colaps” prin împovărarea sectorului economic prin mărirea a tot felul de taxe… Va fi greu să realizăm un mediu privat onest cât timp politicul nu ajută economicul şi caută diverse chichiţe ca să-l subjuge şi mai tare, să-l decapitalizeze până la faliment. Ori, dacă şi sectorul privat se prăbuşeşte, România va fi la un pas de un mare colaps, din care cu greu îşi va reveni.

M.F.: Sunteţi şi om politic nu numai om de afaceri, conduceţi organizaţia Craiova a PNŢCD. Un partid istoric, neparlamentar în acest moment. În ce măsură credeţi că politicienii ar trebui să ajute mediul de afaceri? Care este rolul politicii în relaţia cu zona economică în acest moment?

G.D.: Am intrat în politică în urmă cu trei ani, în momentul în care am constatat că suntem o ţară furnizoare de forţă de muncă în Europa. Furnizăm, la ora actuală, vreo 3,6 milioane de oameni Europei. Cea mai puternică criză de după 1989 a fost în 1997, când Trezoreria ţării şi Banca Naţională erau devalizate. Practic, picaseră toate băncile importante din România. Atunci a fost criza cea mai mare. Şansa României s-a numit, la acea dată, PNŢCD, care a reuşit să salveze România de la colaps şi să nu se ducă spre “bulgarizare”. Pe de altă parte, în momentul de faţă, politicul este implicat în economie pentru că n-a reuşit să dea niciun cadrul legal coerent şi nici direcţia economică potrivită. Politicienii sunt implicaţi adânc în economie. Ei fac afaceri mai al dracului decât oamenii de afaceri! Până când aceşti oameni nu vor pricepe că trebuie să-şi ia mâna de pe economia românească nu se va ie;i din criză. Să-şi dezinfecteze mâinile pentru că au acumulat o avere colosală! Dacă te uiţi la declaraţiile lor de avere realizezi că România nu va avea sorţi de izbândă, din cauză că nu sunt lăsaţi adevăraţii români să genereze plus valoare pentru naţiunea română - marea majoritate a afacerilor o fac politicienii de ieri şi de azi.

M.F.: Cât de mult vă ajută sau vă încurcă statul? Vă este un partener real şi loial statul român în derularea afacerilor dumneavoastră?

G.D.: Nu îl percep ca pe un partener. Statul român ne este total ostil oamenilor de afaceri din cauză că, în momentul în care îţi faci un plan de afaceri pe un an de zile, statul vine, din două în două luni, cu câte o nouă lege care îţi dă totul peste cap. Nu mai poţi să ai o viziune economică, nu mai poţi să-ţi faci un plan de capital şi un plan de aprovizionare. Un astfel de exemplu este cel legat de majorarea taxei pe valoarea adăugată şi este posibil să se umble şi la cota unică ori la alte taxe şi impozite… Tot zburând aşa, fără nici un control, banii din buget nu mai au de unde să aducă alţi bani la buget. Nu mai au alte “soluţii” decât să pună biruri pe sectorul privat până o să ajungă şi acest sector în colaps, cum de altfel este întreaga societate românească.

M.F.: Există foarte multe neclarităţi în zona deciziilor administrative dar, în egală măsură, şi în cea a deciziilor politice referitoare la măsurile anticriză. Aţi spus un cuvânt extrem de important – soluţii. Ca om de afaceri, dar şi ca politician, ce soluţii consideraţi că ar fi necesar să fie adoptate rapid?

G.D.: România este o ţară binecuvântată de Dumnezeu, prin formele de relief, prin toate minunăţiile care ne înconjoară şi prin resursele pe care ni le-a dat… În primul rând, României, în momentul de faţă, îi lipsesc caracterele şi nu programele. Pentru că, atunci când ai caractere şi oameni care să-şi iubească propriul popor, reuşeşti să găseşti soluţii. Eu am mai dat o soluţie viabilă şi cred că este cea mai elegantă soluţie în momentul de faţă. Statul român, dacă nu voia să împovăreze şi mai mult poporul român, putea să facă apel la populaţia ţării, să emită certificate de trezorerie pe o perioadă mai lungă de 2-5 ani, cu o dobândă mult mai mică decât aceea pe care o plăteşte la băncile comerciale sau Fondului Monetar Internaţional şi sunt convins că populaţia României, pentru a salva ţara din colaps, găsea resursele economice pe care să le dirijeze către salvarea ţării. Sunt programe care s-au mai făcut, sunt programe viabile. România nu trebuia să se împovăreze din nou. Am studiat foare atent programnul economic din ’29, când s-a făcut apel public şi România a ieşit într-un an din colaps, fără împrumuturi colosale ca acum.

M.F.: Cum aţi caracteriza, în câteva cuvinte, mediul de afaceri din Craiova într-o perioadă de criză economică?

G.D.: Mediul de afaceri din Craiova este, la ora actuală, un mediu toxic. Un mediu de afaceri care nu poate să aibă viitor din cauză că este deja dărâmat. Multe firme şi-au cerut insolvenţa, multe firme au dărâmat, la rândul lor, alte firme… Mă refer la anumite firme ale oamenilor care fac politică pe la partidele de opoziţie sau pe la partidele de guvernământ. Au avut grijă ca să dărâme şi firmele serioase prin achiziţii de materii prime de la aceste firme şi care şi-au declarat apoi insolvenţa. În momentul de faţă, Craiova este un oraş gri, un oraş trist, un oraş fără locuri de muncă. Este nevoie acută de o minte inteligentă, care să vrea să facă o pagină de istorie pentru Craiova să încerce să creeze cât mai multe locuri de muncă pentru că, în momentul de faţă, craiovenii au nevoie de cât mai multe locuri de muncă.

M.F.: V-aş ruga să faceţi o caracterizare a Craiovei nu doar din această perspectivă economică, ci din punct de vedere personal. Cum simţiţi Craiova şi cum îi simţiţi pe craioveni?

G.D.: Craiova este oraşul în care eu am venit în 1973 şi în care mi-am petrecut toţi anii de atunci. Este un oraş frumos, cu oameni călduroşi şi primitori, dar ce păcat că ei sunt trişti şi dezbinaţi în momentul de faţă. Direcţia de dezvoltare a Craiovei a fost gândită greşit, din cauză că s-a urmărit să facem parcuri de distracţii şi alte minuni nefolositoare oraşului în loc să fi investit aceşti bani în locuinţe pentru tineri ori să readucem în prim-plan familia românească. Puteam să facem parteneriate epntru fabrici de mici dimensiuni şi să creăm locuri de muncă. Puteam să facem locuinţe pentru tineri cu banii pe care i-am îngropat la marginea Craiovei sau prin nu ştiu ce alte locuri de distracţie. Cineva spunea odată: Craiova trebuie să devină un oraş de lux. Nu poţi să faci un oraş de lux câtă vreme este populat cu sărăcie şi săraci. Mai întâi trebuie să afirmi fondul material, traiul de zi cu zi, apoi poţi să visezi să faci un oraş de lux. Craiova rămâne oraşul pentru care eu am făcut multe, pentru că am muncit şi impozitele mi le-am plătit aici, în Craiova. Nu au fost puţine, ci destul de substanţiale, timp de 20 de ani. Am un mare regret: din aceste impozite, ale mele şi ale altora, nu am reuşit să văd construite una sau două locuinţe pentru tineri.

M.F.: Spuneaţi cândva că sunteţi îndrăgostit de Craiova. Nu pot să trec mai departe şi să nu vă întreb: în ce măsură consideraţi că noi, craiovenii, putem să dăm României câţiva oameni politici sau oameni de afaceri exemplari, care să se impună la nivel naţional?

G.D.: Craiova are mulţi oameni oneşti. Păcat că nu am ştiut să ne promovăm oamenii valoroşi, oamenii care pot să vină în sprijinul celor mulţi. Pentru că, în momentul de faţă, prin politica care s-a făcut în ultimii 20 de ani, Craiova, ca multe oraşe din ţară, este un oraş dezbinat. Sunt prieteni care nu se mai salută. Sunt prieteni care nu se mai ajută. Craiovenii trebuie să analizeze ultimii ani şi să vadă cine le-a adus cel mai mare rău, iar in momentul campaniei electorale să treacă prin filtrul raţiunii şi să aleagă nu lichelele care le-au promis, ci oamenii serioşi, care nu fac promisiuni deşarte şi care pot ajuta copiii Craiovei şi oraşul. Craiova trebuie spă ajungă aşa cum îl ştiu eu din 1973: un oraş cu oameni zâmbitori, inteligenţi, un oraş cu un centru universitar puternic şi un oraş care poate furniza multe valori pentru dezvoltarea întregii Românii. Este o vorbă populară care zice “să te ferească Dumnezeu de inteligenţa olteanului”. Din păcate, oltenii care au deţinut funcţii de conducere nu au lucrat pentru Craiova, ci pentru sporirea propriilor averi. Din palatele luxoase pe care le deţin văd mult mai greu lucrurile triste din stradă.

M.F.: Aţi putea să anticipaţi ce ne oferă viitorul apropiat? Puteţi face o scurtă previzionare, până la sfârşitul anului, din punctul de vedere al omului de afaceri şi, de ce nu, şi al omului politic?

G.D.: În ultimii 20 de ani am tot făcut prognoze politice şi sociale de care nu-mi este ruşine. Chiar în urmă cu doi ani şi ceva, când nimeni nu a catadicsit să vorbească că va veni o criză peste România, am fost singurul care am avut curajul să spun, pe un post de radio loca: “Pregătiţi-vă de criză. Renunţaţi la creditele bancare, renunţaţi la supermarketuri pentru că vine o criză cumplită peste România”. La vremea aceea nu ştiu cât de mult am fost perceput. Astăzi, repet şi spun că România se rostogoleşte ca un bulgăre spre pr[pastie. Nu vreau să stârnesc panică, nu vreau să fiu pesimist, dar acesta este adevărul şi aş vrea ca toată lumea să înţeleagă. Următoarea perioadă va fi cumplită din cauză că România va intra în a doua perioadă de criză, şi anume criza datoriei publice - mult mai dură decât aceasta pe care o trăim de doi ani. Vom ieşi cu greu dacă nu ne vom reuşi să ne solidarizăm. Dacă nu vom reuşi să comunicăm între noi… Dacă nu vom reuşi să ne ajutăm şi dacă nu vom reuşi să renunţam la a accepta minciunile unor posturile de televiziune care ne fac numai rău şi ne furnizează numai lucruri ireale... Trebuie să fim mult mai atenţi, să ne consultăm şi să încercăm să găsim împreună soluţii - mă refer atât la conducerea judeţeană, cât şi la cea locală - pentru a oferi locuri de muncă şi să începem să ne apucăm serios de treabă.

(INTERVIEW, Septembrie - interviu realizat de Mihai FIRICĂ)

Sânge pe pereţi la PDL Dolj: Gelu Vişan, fără sprijin politic !

Biroul Permanent Judeţean al PDL Dolj i-a retras sprijinul politic deputatului Gelu Vişan: 27 la 1 în defavoarea lui Vişan ! Decizia a fost adoptată vineri seară. Se pare că dorinţa încă junelui deputat de a obţine preşedinţia PDL Dolj i-a fost fatală...
Consiliul de Coordonare al PDL Dolj trebuie să decidă dacă îi retrage sprijinul politic al lui Vişan.

Replica lui Vişan: "Îl anunţ pe Radu Berceanu că nu mai candidez şi rămâne el preşedinte pe viaţă şi post-mortem să-şi lase moştenitor"

”S-a hotărât, pratic, să fiu propus pentru excludere pentru declaraţiile publice pe care le-am făcut. Dacă la nivelul conducerii centrale am fost felicitat, la Dolj s-a considerat că aduc deservicii partidului. Dacă aşa se văd lucrurile la Dolj, îl anunţ pe Radu Berceanu că nu mai candidez şi rămâne el preşedinte pe viaţă şi post-mortem să-şi lase moştenitor”, a declarat, pentru EVZ, Gelu Vişan.

UPTADE: Decizile Consiliul Judeţean de Coordonare al PDL Dolj: Gelu Vişan a fost înlocuit din funcţia de secretar al PDL Dolj (383 pentru, 123 contra) şi i s-a retras sprijinul politic (376 pentru, 130 contra)

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu nu lasă loc de întors... Cât mai rămâne Radu Berceanu la conducerea PDL Dolj Gelu Vişan va face politică doar la televizor... “În statut se spune că un membru poate fi sancţionat dacă a adus daune de imagine partidului. Au fost declaraţii în care se spunea că organizaţia de la Dolj este condus restrânsde un număr restrâns de persoane şi că directorii care sunt în serviciile deconcentrate sunt pe puşi alte criterii decât cele de profesionalism. Membrii noştri au cerut explicaţii, pe care nu le-au primit. Ba mai mult, s-a continuat şi s-a ajuns la această situaţie”, a afirmat Marinescu.

INTERVIEW - Cristian Liviu Burada, şef al Inspectoratului în Construcţii Sud-Vest Oltenia:

“Dacă vrem să mai existăm, trebuie să ne apărăm monumentele istorice şi trecutul.”

Mihai Firică: Domnule Cristian Burada, conduceţi o instituţie cu atribuţii regionale şi este firesc să cunoaşteţi în ansamblu şi problematica din Oltenia. De aceea, aş vrea să începem dialogul de acum particularizând o problemă de maximă actualitate. În ce măsură criza afectează domeniul construcţiilor în Craiova şi Oltenia?

Cristian Burada: Sigur, înainte de toate, este firesc să am o preocupare în domeniul acesta, este chiar o obligaţie de serviciu. Dincolo de glumă, practic, pot să afirm că ceea ce percepem noi ca fiind criza economică a afectat, într-o măsură foarte mare, activitatea din construcţii. Spun aceasta bazându-mă pe cifrele pe care le deţin în calitatea mea de şef al Inspectoratului Teritorial în Construcţii Sud-Vest Oltenia, cu rază de acţiune în toate cele cinci judeţe ale regiunii Oltenia. Conform legislaţiei în vigoare, şi mă refer la Legea 50/1991 republicată şi la Legea 10/1995 privind calitatea construcţiilor, la Inspectoratul Teritorial în Construcţii se înregistrează inclusiv amenzile pentru începerea lucrărilor în construcţii...

Odată cu această criză, aceste solicitări de începere a lucrărilor de construcţii au scăzut dramatic. Undeva intre 30 şi 40 la sută comparativ cu ce se întâmpla acum un an şi jumătate sau chiar doi ani. Este o situaţie fără precedent. Eu lucrez în această instituţie de 10 ani. Dacă această zonă a construcţiilor ar fi fost reprezentată grafic, ar fi fost o funcţie de gradul II crescătoare. De un an, practic, această curbă este descrescătoare şi are valenţe negative. Criza a afectat în mod accentuat marile investiţii. Aici se simte influenţa negativă a crizei, pentru că încă mai sunt în derulare construcţii de mai mică importanţă. Marile investiţii, făcute de marile concerne, făcute de marile companii ori nu mai apar, ori cele care erau începute au stagnat. Este şi cazul celor două mall-ului din Craiova a căror construcţie se demarase şi ale căror lucrări sunt oprite din lipsă de finanţare. Există, încă, lucrări ale investitorilor mai mici, dar care nu compensează nici pe departe o restrângerea investitorilor de mari dimensiuni, aşadar fenomenului investiţional în domeniul construcţiilor înregistrează o descreştere. În rest, acţiunea nefastă se simte şi în ceea ce priveşte forţa de muncă din construcţii, în acest an înregistrând, prin comparaţie cu anii trecuţi – o migrare din zona noastră, din nefericire şi nu spre zona noastră. Probabil, că toţi constructorii care ştiu meserie se îndreaptă spre zări unde, din punct de vedere economic, sunt bine plătiţi.

M.F.: Evident, aşa cum s-a tot spus, criza economică din prezent este un fenomen complex şi manifestările sale ies din orice manual de economie. Nu există o teorie aplicabilă în acest moment care să găsească o soluţie neechivocă. Tot despre faţetele crizei reflectate în domeniul pe care îl supravegheaţi: există pericolul ca, să întâlniţi constructori care, în căutarea unor costuri mai mici de execuţie, să facă rabat de la calitate? Şi, evident, şi de la siguranţă sau alte compromisuri profesionale?

C.B.: Nu aş pune pe seama crizei, indiferent de parametrii acesteia, rabatul prezumtiv pe care constructorul l-ar face de la calitate. Acest rabat, din nefericire, ei aveau tendinţa să-l facă indiferent de etapa de creştere sau de descreştere din punct de vedere economic. Există tendinţa de a face rabat de la latura calitativă. Tocmai aici este una din obligaţiile pe care Inspectoratul de Stat în Construcţii le are şi anume să vegheze, cu legea în mână, la respectarea legalităţii şi la respectarea calităţii. Aici mă refer atât la lucrările de execuţie care sunt cele mai evidente, cât şi la partea de proiectare, la partea de pregătire a execuţiei, care implică atâtea şi atâtea faţete. N-aş zice că din cauza crizei această abdicare de la valorile calităţii a înregistrat valori crescătoare.

Totdeauna, există tendinţa ca, în vederea obţinerii unor profituri mari, constructorul să facă nişte “artificii” de la tehnologie, de la disciplina tehnologică, de la disciplina materialelor de construcţii şi din alte zone de unde ar putea să obţină beneficiu. Vreau să spun că acei constructori care se respectă nu fac rabat. Cei care-şi “permit”, cu ghilimelele de rigoare, acest rabat, eu nu-i consider constructori. Ei trebuie să respecte nişte norme; noi trebuie să verificăm respectarea lor şi să sancţionăm acolo unde este cazul şi, din nefericire, au fost cazuri in care am fost obligaţi să aplicam amenzi usturătoare, dar, n-aş lega criza economică de creşterea acestui fenomen. Consider că aici intervine nivelul profesional al fiecărui constructor, nivelul profesional al firmelor în care aceştia activează, dar şi maniera în care noi ştim să-i controlăm şi să-i aducem pe linia corectă şi legală privind calitatea construcţiilor.

M.F.: Au apărut, în această perioadă de când s-a manifestat criza economică, noi reglementări din cauza dificultăţilor în care se află firmele de construcţii?

C.B.: Reglementări tehnice noi nu au apărut. Se lucrează la proceduri. Dar, acest fenomen de a lucra la proceduri privind calitatea construcţiilor, privind autorizarea laboratoarelor, privind organizarea examinării personalului tehnic din construcţii – diriginţi de şantier, responsabili tehnici cu execuţia. Practic, aceste lucruri se derulează în permanenţă. Reglementari tehnice nu au apărut, dar pot să vă spun că ideile referitoare la o mai mare aplicare asupra pieţei produselor, asupra proiectelor care se pun în aplicare, asupra calităţii actului de control în zona proiectării, în zona execuţiei sunt cele care trebuie să guverneze actul de control şi asta încerc, prin colaboratorii şi colegii mei, să implementez în cadrul Inspectoratului Teritorial.

Eu ţin foarte mult, în primul rând, la calitatea celor care exercită calitatea actului de control. În momentul în care o instituţie are începuturile pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, mă refer la Inspectoratul de Stat în Construcţii - sigur că pe vremea aceea nu avea această denumire, dar de atunci datează certificatul de naştere al acestei instituţii – este normal să-şi respecte blazonul. Încă de atunci era definit ca fiind corp de elită al inginerilor şi al tehnicienilor. Dacă, acum, intervine un alt factor decât profesionalismul, degeaba avem reglementari tehnice, degeaba avem legislaţie dacă nu personalul capabil să înţeleagă şi să aplice reglementările tehnice, normele şi legislaţia de profil. Nu trebuie să avem în zona asta activişti politici. Nu trebuie să avem în zona asta lipitori de afişe! Trebuie să avem ingineri, arhitecţi, economişti şi jurişti competenţi. Altfel, ne trezim cu tavanele în cap şi cu pereţii peste noi, când ne e lumea mai dragă. Ferească Dumnezeu de un cutremur, că numai atunci se văd carenţele care le avem noi în actul de control, constructorii în actul de execuţie, proiectanţii în actul de proiectare, verificatorii în zonele lor de competenţă! În primul rând, noi trebuie să fim cei competenţi care să aplicăm normele tehnice.

Legislaţia de profil din România este obligatoriu să fie racordată la ceea ce înseamnă legislaţie de profil din Uniunea Europeană, începând cu normativele şi normele privind proiectarea, privind execuţia – toate trebuiesc racordate la ceea ce înseamnă Uniunea Europeană. S-a început un proces îndelungat şi se lucrează la aceste implementări dar, repet, aici trebuie să fie numai profesionişti.

M.F.: Vă propun să discutăm şi despre ceea ce se întâmplă în Cetatea Băniei. Craiova are un patrimoniu arhitectural de invidiat. Ce este de făcut ca să-l păstrăm şi, mai ales, ca să-l punem în valoare?

C.B.: Este foarte adevărat şi asta ar trebui să ne facă să fim mândri de faptul că Craiova are un patrimoniu bogat în ceea ce priveşte monumentele istorice, chiar şi monumente de arhitectură. Craiova este Cetatea Băniei, Cetatea Banilor chiar dacă în alte zone această sonoritate ar putea să deranjeze. Au fost momente în care Craiova a reprezentat a doua capitală a României. Îmi place să rememorez acest detaliu. Ce se poate face pentru a păstra acest patrimoniu? Sunt craiovean, născut în Craiova, cu părinţi craioveni. M-ar durea să spun lucruri care ar putea deranja, dar nici nu pot să le trec cu vederea. Acest patrimoniu a fost unul mai mare dar, din cauza neglijenţei sau chiar a relei intenţii, ba chiar de cele mai multe ori din ignoranţă, s-a acţionat greşit. Şi, astfel, s-a ajuns la diminuarea acestui patrimoniu. Sigur, unii dintre cei care au distrus au plătit amenzi.

Am avut cazuri care au fost şi sentinţe mai dure. Spre exemplu, Casa Coţofeanu. Nu vă fac eu istoricul acum. Acest monument istoric a dispărut undeva la începutul anilor ’90. S-a plătit o amendă; mi se pare că s-a dat şi o sentinţă, nu mai reţin exact, de privare de libertate şi – ce-i cu asta ? – monumentul istoric nu mai este. Sigur, mai pot da câteva exemple. Sunt colegi ai mei care oricând pot să vină cu date mai clare şi mai concrete. Ideea este că, pentru a păstra acest patrimoniu, şi, slavă Domnului, mai avem ce păstra, pentru a ne identifica în continuare ca olteni. Dar, atât timp cât nu se respectă legislaţia, şi mă refer aici măcar la Legea Patrimoniului, moştenirea de secole este ameninţată să dispară. Dacă tot ce înseamnă monumente istorice nu vor fi expertizate şi statul român nu încurajează şi nu contribuie din punct de vedere material la aceste expertizări nu se va întâmpla nimic pozitiv.

În primul rând, zona centrală a Craiovei este o zonă protejată. Există hotărâri de Guvern, există hotărâri ale Consiliului Local Craiova care nominalizează zona protejată; există un Plan de Urbanism General şi un Plan de Urbanism Zonal, inclusiv pentru zonele centrale; există un regulament al acestui Plan de Urbanism General prin care sunt trasate liniile prin care această zonă trebuie protejată. Mai mult, din cunoştinţele pe care le am, există un proiect la nivelul municipalităţii prin care se are în vedere protejarea monumentelor istorice. Ideea este să existe şi banii necesari şi să fie dirijaţi către aceste operaţiuni de protejare şi conservare a acestui patrimoniu care pe noi ne identifică într-o cultură căreia îi aparţinem. Dacă aceste monumente vor dispărea, vom începe să dispărem şi noi ca entitate.

M.F.: Să sperăm că proiectul pentru reabilitarea şi conservarea Centrului Istoric al Craiovei nu va întârzia să demareze.

C. B.: Centrul trebuie să fie o zonă exclusiv pietonală; este o chestiune de bun simţ. De asemenea, în zona centrală nu ar trebui să se mai elibereze autorizaţii de construire pentru tot felul de construcţii care nu au niciun fel de legătură cu păstrarea patrimoniului; să nu mai fie cavalcada asta de culori, ca să folosesc un eufemism, care nu fac altceva decât să ofilească frumuseţea unor monumente istorice. Să nu se mai amplaseze tot felul de panouri publicitate, de reclame, de tot felul de modele în zona cu astfel de monumente. Pentru că altfel vom avea imaginea unui kitsch, nu a unui oraş secular, a unei culturi, a unei civilizaţii care este unică. Dacă vrem să mai existăm, trebuie să ne apărăm monumentele istorice şi trecutul. Trebuie să încurajăm formarea unui nucleu de specialişti, care să vegheze la respectarea legalităţii în zona conservării şi protejării monumentelor istorice. Legislaţie avem. Numai că trebuie să o respectăm, să o aplicăm şi, practic, toţi cetăţenii Craiovei trebuie să înţeleagă că avem un patrimoniu de apărat. Iar dacă se dirijează bani în zona aceasta nu avem decât de câştigat pe termen lung.

M.F.: Domnule Cristian Burada, sunteţi o persoană publică nu numai prin funcţia pe care o ocupaţi, ci şi prin calitatea de poet, de scriitor, de membru al Uniunii Scriitorilor din România, apreciat de critica literară. Este bine să discutăm şi de această latură a preocupărilor dumneavoastră. Cum se împacă cele două calităţi ale dumneavoastră, aceea de scriitor şi funcţia publică pe care o deţineţi?

C.B.: Din punctul meu de vedere, se împacă destul de bine. Îmi permit să zâmbesc pentru că trebuie să spun, probabil, că în ochii altora nu se împacă deloc bine. Nu ştiu dacă pentru cetăţenii Craiovei a fi scriitor şi, mai ales, dacă îţi permiţi să publici un poem mai “dă bine”. Am avut surpriza să constat că acest fapt “dă rău”. Nu numai că n-am să-mi neg niciodată calitatea de scriitor, dar am s-o scot chiar la iveală cu mare bucurie şi cu mare demnitate, ca pe o datorie în plus pe care mi-o asum. Atunci când alţii te privesc, cel puţin ca pe un ciudat, care mai are şi timp să mai scrie câteva rânduri, ba chiar şi să le publice, atunci, consider că deja există o problemă… Ori, societatea noastră nu mai are timp pentru scriitori, pentru eseişti, pentru prozatori, pentru poeţi sau pentru oameni care mai au şi alte preocupări decât politica sau acele preocupări care ne umplu ziua.

Natura aceasta a mea, să-i zic duală, în ceea ce priveşte preocupările, mă face să exist împăcat cu mine însumi într-o demnitate pe care mi-o dă latura profesională, dar şi cea scriitoricească. Mă bucur că îmi pot permite să am această dualitate în ceea ce priveşte preocupările mele şi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a permis să exist aşa. Reuşesc să găsesc un echilibru pe care mulţi şi l-ar dori.
(INTERVIEW, Septembrie – interviu realizat de Mihai FIRICĂ)

Salonul municipal de fotografie "Craiova în imagini"

Asociaţia Culturală “Craiova”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj organizează cu ocazia Zilelor Craiovei 2010 a doua ediţie a Salonului Municipal de Fotografie pentru Liceeni “Craiova în imagini”.

SALONUL MUNICIPAL DE FOTOGRAFIE
”Craiova în imagini” - Ediţia a doua 2010
                                               

REGULAMENT

Salonul municipal de fotografie "Craiova în imagini" este organizat de Asociaţia Culturală “Craiova” în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova şi Inspectoratul Şcolar Judeţan Dolj şi se desfăşoară sub înaltul patronaj al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din Romania (AAFR). 
     
PARTICIPANŢI
      
Salonul este destinat tuturor elevilor de liceu din clasele IX-XII, pasionaţi de fotografie.
Fiecare participant poate trimite câte 3 (trei) fotografii color sau monocrome (alb-negru, sepia etc.) printate pe hârtie fotografică la dimensiunea 20x30 cm. sau variante cu latura mare de 30 cm. NU sunt admise lucrările procesate pe computer, colajele, supraimpresiunile sau cele pe care s-au aplicat diferite filtre. Singurele modificări admise sunt: reîncadrarea, corecţia luminozităţii si contrastului, remedierea defectelor (zgârieturi, pete) şi  corecţiile cromatice necesare pentru a aduce imaginea cât mai aproape de normal, de veridic.
Participarea este liberă şi nu vor fi percepute taxe de participare. 
       
TEMATICA

Fotografiile vor putea aborda întreaga paletă de activitaţi din viaţa cotidiană a Craiovei, evitându-se imaginile care încalcă dreptul persoanelor la intimitate; nu vor fi acceptate lucrările ce vor prezenta discriminarea etnică, socială şi culturală, violenţa, sexul .
Vor putea fi abordate toate genurile artei: reportaj, portret, peisaj urban, sport, ceremonii cultural-artistice, aspecte legate de viaţa cotidiană a elevilor.
Fiecare lucrare va avea înscris pe verso, în dreapta jos, citeţ şi cu litere de tipar: numele şi prenumele autorului, vârsta, denumirea completă a şcolii, clasa si titlul lucrării.
Fotografiile trebuie să fie originale, realizate de autori. Nu vor fi accepate lucrări colective. Nu sunt admise lucrări copiate de pe internet sau preluate de la alţi autori. Încălcarea drepturilor de autor, prin folosirea neautorizată a altor lucrări, se pedepseşte de lege.
       
ÎNSCRIEREA LUCRĂRILOR
       
Lucrările vor fi depuse într-un plic la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj.

JURIZAREA

Juriul salonului va fi format din personalităţi cunoscute din domeniul artei vizuale:
Preşedintele Juriului
FLORIN ROGNEANU – Directorul Muzeului de Arta din Craiova.
Membrii juriului
MIRCEA ANGHEL – A.FIAP – Directorul Departamentului Saloane şi Distincţii al AAFR şi Preşedinte al   Fotoclubului „Mihai Dan-Călinescu” din Craiova.
VICTOR BOLDÂR – E.FIAP
CRISTI NEDELCU – directorul Salonului
VIOREL PÎLIGRAS – reprezentant – Asociaţia culturală “Craiova”
 
Membrii juriului vor puncta fiecare lucrare în parte cu note de la 1 la 10, fără să cunoască datele de identificare ale autorilor şi vor selecţiona lucrările ce vor fi expuse în cadrul expoziţiei finale, ce va avea loc vineri 23 octombrie ora 11, la Primăria Municipiului Craiova. Fotografiile care au întrunit cele mai mari punctaje vor fi selecţionate pentru premiere.

PREMIILE SALONULUI
 
În cadrul vernisajului salonului, vor fi înmânate premiile salonului, câştigatorii fiind mediatizaţi în mass-media locală. Toţi participanţii care vor avea lucrări acceptate şi premiate în salon, vor primi câte un CD cu toate lucrările expuse.

Vor fi decernate următoarele premii:

Marele Premiu „NICU-DAN GELEP”
Medalia de Aur AAFR
Medalia de Argint AAFR
Medalia de Bronz AAFR
Premiul Special al Muzeului de Arta Craiova
Premiul Special al Fotoclubului „Mihai Dan-Călinescu”
  
CALENDARUL SALONULUI

Ultimul termen de primire a lucrărilor: luni, 18 octombrie, ora 16,00
Jurizarea: 19 octombrie
Anunţarea rezultatelor: 20-21 octombrie
Vernisajul salonului: 22 octombrie                
Perioada de expunere a lucrărilor: 22-26 octombrie
Returnarea lucrărilor: după 1 noiembrie

Ştirea zilei a glumeţului Rizea: ,,Deputatul PSD Cristian Rizea sustine ca Berceanu a fugit din tara,,

Parlamentul este populat cu tot felul de indivizi; în mare, printr-un concurs de împrejurări, s-a ajuns ca forul legislativ să reprezinte, la o scară redusă, populaţia României. Procentul de ciumpalatici exaltaţi din popor este fix reprezentat în Parlamentul României, deputatul Cristian Rizea fiind unul dintre ei...

,,Deputatul PSD Cristian Rizea sustine ca Berceanu a fugit din tara

"Berceanu este plecat în acest moment la Geneva, împreună cu Adrian Ionescu. Banca unde are Ionescu contul se numeşte Clarident Bank, are sediul în Geneva, este o bancă privată eleveţiană, micuţă. Pe numele lui Adrian Ionescu este deschis un cont cu câteva zeci de milioane de euro. Nu mi se pare normal ca un bugetar să aibă atâţia bani şi trebuie întrebat de unde îi are". ,, (declaraţie preluată şi de Jurnalul Naţional)

În postarea inserată pe un site de ştiri din Brăila, aberaţiile deputatului sunt prezentate ca o bombă de presă. Treaba e că, în urmă cu câteva ore,  Radu Berceanu tocmai a susţinut o conferinţă de presă la sediul PDL Dolj din Craiova. Înţelege fiecare ce vrea: ieri, Berceanu a fugit din ţară, astăzi a revenit, probabil pentru a "fugi" mâine... şi tot aşa, după cum produce ştiri imaginaţia exaltatului deputat Rizea!

Solomon, eliberat. Manifestaţie nocturnă în faţa Primăriei Craiova

Judecătorii Curţii de Apel Galaţi au decis să înlocuiască măsura arestării primarului Antonie Solomon cu obligaţia de a nu părăsi municipiul Craiova!
Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a fost pus în libertate, miercuri după-amiază, el declarând, la ieşirea din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi, că are încredere în justiţia română şi că abia aşteaptă să ajungă la Craiova, la familia sa. Solomon a părăsit Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi în jurul orei 17.45, fiind aşteptat de fiul său, alături de care a plecat spre Craiova.

"S-a admis recursul declarat de inculpatul Somonon Antonie împotriva încheierii de şedinţă a Tribunalului din 1 septembrie şi s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părasi municipiul Craiova decât cu acordul organului judiciar", declara Irina Popa, reprezentantul departamentului de comunicare al Curţii de Apel Galaţi.

FOARTE IMPORTANT:
Solomon are interdicţie din partea instanţei de "a-şi exercita profesia şi de a desfăşura activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta", dar şi de a lua legătura cu martorii sau inculpaţii în dosar.

Mai mulţi craioveni sunt aşteptaţi să ajungă, miercuri seară, în faţa Primăriei din Craiova, unde va avea loc o manifestaţie în favoarea lui Antonie Solomon, primarul suspendat al municipiului, care va fi aşteptat cu pâine şi sare, a declarat consilierul municipal PDL Gheorghe Albăstroiu.
"Noi îl aşteptăm în jurul orei 00.00 să ajungă la Craiova. Am vorbit deja şi în faţa Primăriei va avea loc o manifestaţie pro Antonie Solomon. Nu ştiu câtă lume va ajunge acolo, pentru că nu ştiu care este timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a anunţa această manfiestaţie. Însă el va fi primit cu pâine şi sare şi i se va înmâna cheia oraşului, simbol al libertăţii", a adeclarat consilierul municipal PDL Gheroghe Albăstroiu.
Întrebat, de asemenea, dacă în această seară va merge la Primăria Craiova, unde a fost anunţată organizarea unei manifestaţii, Solomon a spus că va merge acolo imediat ce va ajunge la Craiova, pentru că nu îi poate dezamăgi pe oameni.

Antonie Solomon formulase o cerere de eliberare provizorie sub control judiciar, solicitând magistraţilor gălăţeni să fie cercetat în libertate. Cererea acestuia a fost judecată în 1 septembrie, fiind respinsă. Decizia a fost atacată cu recurs de Solomon.


Solomon este inculpat în dosarul 6618/121/2010 având ca obiect comiterea infracţiunilor de corupţie, înregistrat la Tribunalul Galaţi, alături de Gheorghe Cornel Penescu, Dragoş George Stancu şi Gheorghiţă Pieca.

Procesul a început iniţial la Tribunalul Argeş, dar a fost strămutat la Tribunalul Galaţi în 7 iulie 2010 printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Primarul Craiovei, Antonie Solomon, lider al PDL Craiova, a fost arestat preventiv, în 3 martie, pentru luare de mită în formă continuată, uz de fals şi fals intelectual. El a fost încarcerat la Penitenciarul Colibaşi, iar în 7 iulie a fost transferat la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi.

UPDATE: Manifestaţia din faţa Primăriei Craiova n-a mai avut loc, unul dintre motive fiind ora târzie la care a ajuns acasă Antonie Solomon.

Aqua park în Luncă, cu săpun ieftin!

Un împrumut de peste opt milioane de euro va contacta Primăria Craiova pentru realizarea unui aqua park în Lunca Jiului. Rebotezat Parcul Tineretului după betonările record şi pavajele inutile, acesta înghite sume din ce în ce mai mari din bugetul Craiovei. Este greu de spus cine fixează priorităţile pentru acest municipiu. Trebuie să fie cineva cu multă fantezie şi cu mare dispreţ faţă de contribuabil.

Megaproiectul arestatului primar Solomon este dus mai departe de minionii săi urmaşi portocalii, semn că firmele controlate politic trebuie să intre puternic în pâine, pentru a rotunji conturile şmecherilor. Gurile rele spun că motivul pentru care Solomon a fost băgat în puşcărie, dincolo de probele din dosar sau din fişetul procurorilor, ar fi tocmai sumele care pot fi extrase în urma umflării devizelor de realizare pentru măreţele obiective. În lipsa elementelor concrete, ne mulţumim să speculăm pe marginea şanţului, nu fără substrat, că oportunitatea unui ştrand de aproape 10 milioane de euro (!) nu poate fi motiv de discuţie. Fie trebuie să ai în beci o tiparniţă de euro ca să spui că suma nu este mare chiar şi pentru bugetul unei primării, chiar dacă s-a îndatorat ea pentru o fântână mută, fie ai de atribuit, cu dedicaţie, lucrări bănoase şi fantasmagorice unor firme de cas(t)ă politică.

Cât de necesar este un ştrand de 8,3 milioane de euro în Craiova? Este mai important decât alte investiţii, care pot genera locuri de muncă sau în domeniul sănătăţii? Dacă răspunsul este unul politic, acesta va fi favorabil execuţiei unui monument al ignoranţei şi al cinismului. Circul justificărilor ar fi complet dacă împrumuturile-mamut ar fi validate prin votul consilierilor locali. Ce să mai spui dacă şi aleşii craiovenilor îşi dau acordul pentru o astfel de investiţie în apă chioară pe timp de criză?

Ceea ce sugerez este că, înainte de a cheltui din bugetul local precum din propriul buzunar, continuând proiecte de o oportunitate discutabilă, ar fi bine să cântărim unde ne plasează, pe termen mediu şi lung, astfel de împrumuturi. Orice dezbatere substanţială, despre cum se cheltuiesc banii din bugetul local, i-a ocolit pe cetăţenii Craiovei. După un vechi obicei al locului, la aşa-zisele consultări publice au fost aduşi diverşi indivizi cunoscuţi pentru roluri episodice de masă de manevră, cei mai mulţi pensionari, care perorează pe lângă subiect şi termină toate intervenţiile prin exprimări penibile, gen “mulţumesc şi să trăiţi, domn’ primar!” Oricine înţelege pentru ce sunt aduse acele mulţumiri, nu-i aşa?

Suntem cârcotaşi dacă spunem că o investiţie într-un aqua park ar trebui asumată de mediul privat, eventual prin crearea de oportunităţi celor dispuşi să rişte o astfel de investiţie? Poate că ne pasă prea mult de ceea ce alţii risipesc şi ar fi natural să avem aceeaşi atitudine nonşalantă, nu-i aşa? Edililor, dacă tot faceţi aqua park în Luncă, să nu uitaţi să daţi prosoape şi săpun ieftin la intrare!

Cârmaciul trece cu fruntea sus prin criză! Viaţa e ,,roze,, după o seară la Cireşica...

"Eu trec prin criză ca şi furtunile când eram pe mare, cu fruntea sus şi nu cu capul plecat şi aşa ar trebui să o treacă toţi românii", a spus Traian Băsescu când ieşea după un chef cu lăutari de la restaurantul Cireşica din Neptun, împreună cu soţia.
Întrebat  de yiarişti dacă ne aşteaptă vremuri mai bune, Băsescu a răspuns: "Categoric, da, nicio naţiune nu poate gândi că o aşteaptă vremuri rele şi nici pe noi nu ne aşteaptă vremuri rele, dar e o criză pe care trebuie să o trecem". "Să avem grijă fiecare de noi, să nu aşteptăm să aibă grijă alţii, inclusiv statul", a mai spus Băsescu, solicitat să precizeze ce mai trebuie făcut pentru a trece prin criză. COMENTEAZĂ CINE POATE...