Soluţii locale anticriză. Cine să le caute?

Executivul nu pare a avea soluţii rezonabile. Am discutat cu parlamentari din tabăra puterii şi-mi mărturiseau că nu cred în măsurile de austeritate, gândite să îndrepte greşelile şi excesele guvernelor precedente tocmai într-o perioadă când categorii sociale vulnerabile sunt expuse în mod dramatic. Practic, asigurându-şi o majoritate parlamentară, prin fugarii reuniţi sub umbrele UNPR, actualul guvern îşi va impune programul stabilit cu FMI. Va fi o victorie a PDL împotriva cui? Dacă nici parlamentarii portocalii nu cred în aşa-zisul program de austeritate, pus pe umerii pensionarilor, şomerilor şi ai bugetarilor…

Dar ce avem din partea cealaltă, de unde, în mod normal, ar trebui să vină replica? Aţi auzit de programe şi de strategii alternative pentru relansarea economică propuse de opoziţia PSD - PNL? Cu excepţia unor declaraţii belicoase ale liderilor Ponta şi Antonescu - ultimul propunând drept soluţie de ieşire din criză chiar suspendarea preşedintelui Băsescu (de ce nu şi execuţia sa?!), demiterea Guvernului Boc şi alegeri anticipate -, dinspre opoziţie nu a venit nimic. Acestor inteligenţi ai neamului nu le-a scăpărat vreo iniţiativă în jurul căreia să se poată construi, ci doar a ieşit la suprafaţă pofta de a reveni la putere, pe fondul crizei agravate de incapacitatea Guvernului portocaliu de a gestiona ţara.

Singura “strategie” este aceea de a aştepta ca nemulţumirea cetăţenilor să-i aducă pe ei la putere, de unde să manevreze fondurile publice după propriile interese. Un joc steril, lipsit de viziune, rudimentar şi demagog. Atât să merite speranţele celor care au creditat masiv opoziţia parlamentară?

Nu pot să nu întreb de ce nimeni dintre cei aleşi şi plătiţi din bani publici nu încearcă să găsească soluţii locale. Nu putem să aruncăm totul pe lipsa descentralizării, din moment ce nu au apărut măcar gesturi publice, prin care să se întreprindă ceva concret.

Cu părere de rău, spun că nu l-am auzit nici pe Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, nici pe viceprimarii Craiovei (sincer, le înţeleg condiţia de învăţăcei într-ale administraţiei…) propunând ceva, nici pe vreun consilier mai luminat să abordeze subiectul, că de la senatorii şi deputaţii de Dolj nu mă aşteptam la nimic bun. Nimic pe toată linia! Evident, voi fi înjurat, aşa cum vor fi toţi ceilalţi care vor critica administraţia locală şi vor arăta cu degetul spre aleşii locali, însă mi se pare de bun-simţ să fie luaţi la rost cei plătiţi din banii contribuabililor, nu să fie ciomăgiţi cei care cer măsuri urgente.

De ce niciunul dintre consilierii locali sau judeţeni ori din conducerea CJ nu a solicitat o întâlnire cu parlamentarii care, teoretic, reprezintă Doljul? La rândul lor, aceşti aleşi locali sunt prizonierii aceluiaşi joc de imagine, fără niciun alt orizont decât accederea la resursele bugetare. Din nefericire, atât pot şi la atât se reduce întreaga lor capacitate de a gestiona o criză din ce în ce mai greu de suportat de aceia care i-au ales.