Sunt craiovean, ceea ce nu este deloc simplu...

Sunt craiovean, ceea ce nu este deloc simplu...

miercuri, 29 decembrie 2010

Recunoaştere pentru Festivalul Internaţional Shakespeare şi Emil Boroghină – VIP 2010

Emil Boroghină, director al Festivalului Internaţional Shakespeare, Craiova, unul dintre cei mai importanţi oameni de teatru europeni, va fi distins cu premiul VIP pe anul 2010, secţiunea „Teatru”, pentru cel mai bun Festival Shakespeare din lume, aşa cum anunţă organizatorii Galei Superlativelor VIP.


Gala va avea loc pe 10 ianuarie, 2011, la Ateneul Român, şi reprezintă un bilanţ al valorii, menit să evidenţieze oameni, cât şi proiecte şi idei care s-au materializat în spaţiul naţional, cu reverberaţii inclusiv în cel european. Ediţia din acest an îmbină tradiţionala gală de premiere cu un concert extraordinar al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „George Enescu“, dirijată de Adrian Petrescu. Concertul „Sărbatoarea muzicii clasice” este menit să încheie seara în ton festiv şi elegant.

Între cei care vor fi premiaţi se numără Grigore Leşe, Inna, Andrei Ujică etc.
Emil Boroghină s-a născut in 23 ianuarie 1940 în oraşul Corabia, Olt. În 1963 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale" Bucuresti, secţia Actorie fiind repartizat la Teatrul Naţional Craiova. Actor şi regizor, în 1988 este numit director al acestui teatru pe care l-a condus până în anul 2000. De-a lungul directoratului său, Teatrul Naţional Craiova a participat la 97 de festivaluri internaţionale în peste 35 de ţări de pe toate continentele. În tot acest timp, naţionalul craiovean a câştigat peste 100 de premii naţionale şi 12 premii internaţionale de mare prestigiu, câteva din ele fiind considerate dintre cele mai importante obţinute vreodată de teatrul românesc.

În prezent, Emil Boroghină este directorul Festivalului Internaţional Shakespeare, pentru care a primit în 2007 Premiul de Excelenţă al UNITER. Este, de asemenea, vicepreşedinte al Reţelei Europene a Festivalurilor Shakespeare, recent constituită prin cooperarea instituţionalizată dintre Festivalurile Shakespeare din România, de la Craiova şi din Bucureşti, de la Bath (Marea Britanie), Gdansk (Polonia), Gyula (Ungaria) şi Neuss-Düsseldorf (Germania).

A mai fost onorat cu premiul Academiei Române, premiul pentru cel mai bun manager de teatru acordat de British Council şi premiul "Omul anului 1995" acordat de American Biographical Institute. Este cetăţean de Onoare al oraşelor Craiova şi Corabia şi decorat cu Ordinul Naţional "Serviciu Credincios" in grad de Cavaler. (informaţie şi prezentarea oferită de Nicolae Coande, secretar literar al TNC)

duminică, 19 decembrie 2010

Ce-i reprezintă cu adevărat pe craioveni?

Din ce în ce mai des, primesc întrebări legate de identitatea oraşului în care trăiesc. Mă văd obligat să repet că-mi repugnă până şi ideea că aş putea scrie rău despre Craiova, aşa că sper că nu voi fi nici măcar suspectat că pot lua în răspăr lucrurile importante ale locului în care m-am născut, în care am crescut şi în care m-am format profesional. Pur şi simplu cred că sunt şi aşa destui care dau cu pietre din lipsă de preocupări importante. Cei care nu locuiesc în Craiova m-au întrebat de multe ori dacă agresivitatea bandelor de interlopi mai face din oraşul în care locuiesc un loc sigur. O întrebare generată, în mod evident, de şabloanele jurnaliştilor din mass-media centrale, care ne arată ca o junglă. Imaginea Craiovei este aceea a unei zone nesigure şi nefrecventabile. Chiar aşa?

Într-o emisiune recentă, istoricul Adrian Cioroianu, la rândul său craiovean, mi-a mărturisit că primeşte acelaşi gen de întrebări alarmiste, legate de siguranţa în care familia sa trăieşte în Bănie. Exagerările şi nuanţa unică de negru mă determină să cred că tuşele în care suntem zugrăviţi nu sunt cele exacte Aşadar, m-am întrebat ce ar trebui să ştie ceilalţi conaţionali despre noi pentru a avea o imagine a Craiovei apropiată de a noastră. În 2010, care au fost evenimentele demne de a fi reţinute pentru cineva care nu este craiovean? Oare nu este această întrebare absolut necesară pentru cineva care, acceptând un exerciţiu introspectiv, se pune în postura spectatorului neutru? Un exerciţiu care presupune lepădarea, fie şi pentru o clipă, a hainei desuete a patriotismului local sau cea strâmtă a scepticului de serviciu.

Pe blogul personal, am iniţiat un sondaj sui-generis cu privire la cele mai spectaculoase întâmplări pe care le-am trăit împreună, demers care nu se vrea nici pe departe unul de natură sociologică. Rog să fie privit cu acea rezervă cu care ar trebui întâmpinate orice demersuri jurnalistice, în conţinutul lor regăsindu-se şi dozele admise de speculativ şi provocare.
Întrebarea este una cât se poate de simplă, însă răspunsul va genera ceva polemici: Care credeţi că este cel mai important eveniment al anului 2010 dintre cele petrecute în Craiova?

... venirea antrenorului Piţurcă la Universitatea Craiova //
arestarea primarului Antonie Solomon //
Festivalul Internaţional “Shakespeare” //
Romanian Music Awards 2010 //
condamnarea la 12 ani de închisoare a lui Dinel Staicu // ...

Sunt doar câteva evenimente petrecute în Cetatea Banilor pe parcursul lui 2010 (consider că dispariţia lui Adrian Păunescu nu poate fi legată de Craiova), presupunând că, până la finalul anului, nu se vor mai petrece altele de o importanţă semnificativă.

Evident, am lăsat opţiunea de a-mi propune şi alte evenimente pe care să le iau în considerare. Aşadar, vă aştept să intraţi pe blogul http://firica.blogspot.com să votaţi, să comentaţi şi să reflectaţi la ceea ce am avut, ca şi craioveni, de oferit în acest an care se apropie de sfârşit. Şi, de ce nu, să zâmbim nu doar pentru a salva aparenţele, ci şi pentru a ne salva din oceanul de amărăciune născut de un an nu tocmai bun pentru noi toţi.

miercuri, 15 decembrie 2010

Alexandra Coman şi Adrian Cioroianu la Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova

Soprana Alexandra Coman şi istoricul Adrian Cioroianu le dau întâlnire craiovenilor sâmbătă (18.dec.2010), de la ora 18.00, la Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova, într-un Spectacol literar-artistic dedicat sărbătorilor de iarnă.
Vor fi lansate un CD conţinând Cântece de Crăciun în interpretarea Alexandrei Coman, precum şi două volume (Visul lui Machiavelli şi Istorie, eroi, cultură politică) aparţinând lui Adrian Cioroianu. Publicul iubitor de literatură şi de muzică frumoasă se va putea bucura atât de lansarea numărului din decembrie al revistei Scrisul Românesc, cât şi de surprizele oferite de organizatori.

INTRAREA ESTE LIBERĂ

luni, 13 decembrie 2010

Popoveni, teatru de război + fotoreportaj

Străzi desfundate, nămol şi alei de pământ. Aşa arată locul unde stau craiovenii “de peste canal”, din Popoveni, cei care au buletin de Craiova şi plătesc taxe şi impozite ca orice alt craiovean. “Nu mai pot! Sunt disperat! Merg cu cizme de cauciuc până la stradă. Asta e bătaie de joc! Astă-vară ce au făcut? Şi noi avem aceleaşi drepturi cu ăi de stau în centru, dar dincoace de canal parcă e altă Craiovă”, a mărturisit Ion Nedelcu, care ne-a prins la intrarea pe strada principală.





Canalizarea - dezastru pe străzi

Mai nou, în cartierul Popoveni au demarat lucrările pentru canalizare. Un lucru bun, aşteptat de locuitori! Partea proastă este că au venit ploile şi zloata, vremea capricioasă transformând străzile de pământ în adevărate tranşee. Lucru ciudat, deşi cartierul Popoveni a fost “raportat” ca asfaltat, nici măcar strada principală - strada Crinului - nu este asfaltată în totalitate, iar aleile nici n-au auzit de asfalt. La întrebările locuitorilor legate de data realizării lucrărilor de canalizare s-a răspuns sec: acum au venit banii. “Nu ştim cum se face însă, dar deja a devenit o obişnuinţă păguboasă în ceea ce priveşte momentul ales pentru efectuarea lucrărilor în Craiova. Din păcate, cel mai prost moment cu putinţă”, a afirmat Gheorghe Duduială, preşedintele PNŢCD Craiova.

Exemple de «timp pentru lucrări»

Ţărăniştii oferă chiar şi două exemple generale, menite să reliefeze modul în care se desfăşoară lucrările în Cetatea Banilor. “Deşi, vara, circulaţia este redusă din cauza vacanţelor şi a concediilor, primele lucrări la carosabil încep întotdeauna toamna, exact când se întoarce lumea la lucru şi elevii/studenţii la cursuri. Ca să nu mai spunem că atunci se strică şi vremea! Apoi ar fi opririle exasperante ale apei, care au avut loc mai ales în zilele de caniculă, deşi lucrările erau sub pământ, putând fi efectuate şi noaptea, când necesarul de apă este mai mic, temperatura - acceptabilă şi traficul - redus în jurul vanelor la care se făceau lucrări”, a mai spus Duduială. (S. M.)





Şefii Primăriei, invitaţi pe şantierŞefii Primăriei, invitaţi pe şantier

În speranţa că edilii oraşului înţeleg vorba aceea din străbuni “omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car”, cei de la PNŢCD au solicitat conducerii Primăriei Craiova să efectueze o vizită în “teatrul de război” din Popoveni, pentru a evalua la faţa locului situaţia şi pentru a executa o mai bună planificare a lucrărilor, ţinând seama şi de cei care locuiesc în zonele respective, oameni care trebuie să se ducă zilnic la serviciu sau cumpărături şi copii care se duc la grădiniţă sau la şcoală.
(Ediţie Specială - 11.12.2010)

marți, 7 decembrie 2010

Oferta Primăriei Craiova de sărbători: o agendă bogată în banalităţi

Primăria Craiova a anunţat programul evenimentelor care vor avea loc în acest sfârşit de an. Mai sărăcuţ, cu buget de criză, cu evenimente incluse pe agendă doar din simplul motiv că se desfăşoară în această perioadă... Mai mult nişte pseudo-evenimente care, în ciuda bugetului auster, reuşesc să direcţioneze destui bănuţi în buzunarele unei famiglii de şmecheraşi (se cam ştie prin târg de asta). Spectacolul de Revelion va fi asigurat de C.R.B.L.!
Bre, deştepţilor din Primărie, chiar dacă ar fi fost un fiasco şi de această dată, măcar puteaţi să incercaţi să organizaţi ORĂŞELUL COPIILOR. A fost mai simplu să-l ştergeţi din agendă, nu-i aşa?
Cum vi se pare? Să tot renuţi la o vacanţă la munte pentru aşa program! :D

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR DIN CRAIOVA, DECEMBRIE 2010

08 Decembrie - Festivalul - Concurs de Colinde şi Obiceiuri de Crăciun „Dor de Sărbători”, ediţia a III-a
Casa de Cultură „Traian Demetrescu” Craiova, ora 12.00

08 Decembrie - Deschiderea patinoarului – Spectacol susţinut de elevi ai Palatului Copiilor. Acces gratuit pe patinoar pentru prima serie de persoane.
Piaţa „Mihai Viteazul” Craiova, ora 17.00

09 Decembrie - Expoziţie de icoane pe sticlă, expun membrii Cenaclului Junior Art „Constantin Brâncuşi”
Filarmonica „Oltenia” Craiova, ora 16.00

10 - 31 Decembrie – „Ziua porţilor deschise” - vineri, sâmbătă şi duminică, între orele 17.00 - 21.00 poate fi vizitat sediul central al Primăriei Craiova.

***15 Decembrie -„Să colindăm împreună, cu cântec şi voie bună”, spectacol al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”
Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, ora 18.00

***16 Decembrie - „Crăciun la Operă”. Conducerea muzicală: Florian George Zamfir. Regia artistică: Arabela Tănase. Orchestra, corul şi baletul Teatrului Liric „Elena Teodorini”
Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova, ora 19.00

17 Decembrie - Expoziţie cu tematică religioasă (icoane pe sticlă), expune Gabriela Adina Maria Militaru-Cismaru
Casa de Cultură „Traian Demetrescu” Craiova, ora 18.00

17 Decembrie - Concurs de desen digital „Sărbători de iarnă cu braţele deschise”, ediţia a III-a
Casa de Cultură „Traian Demetrescu” Craiova,ora 14.00

17 Decembrie - Inaugurarea Orăşelului Copiilor – Spectacol susţinut de elevi ai Palatului Copiilor şi Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” Craiova
Esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova, ora 17.00

17 Decembrie - Salon Naţional de Desene pentru copii „Oscar”, ediţia a III-a – „Iarna”
Primăria Craiova, ora 11.00

18 -19 Decembrie - Târg de Produse Tradiţionale
Str. A.I. Cuza, 10.00 -22.00

19 Decembrie - Concert de Colinde. Dirijor: Florian George Zamfir. Corul Teatrului Liric „Elena Teodorini” Craiova
Biserica „Madona Dudu” Craiova, ora 19.00

***21 Decembrie - Concert de Colinde. Dirijor: Florian George Zamfir. Corul Teatrului Liric „Elena Teodorini” Craiova
Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova, ora 19.00

***21 Decembrie - Concert de Colinde - Corala Academică a Filarmonicii „Oltenia” Craiova. Dirijor: Manuela Enache
Filarmonica „Oltenia” Craiova, ora 19.00

23 Decembrie -„Sunetul sărbătorilor”. Spectacol de colinde al Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” Craiova, Teatrului Liric „Elena Teodorini” Craiova
Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova, ora 18.00

26 Decembrie - „Steluţe, flori. De sărbători” spectacol susţinut de elevi ai Palatului Copiilor Craiova şi Ansamblul Folcloric „Ion Şerban” din Işalniţa
Esplanada Teatrului Naţional „Marin Sorescu” Craiova, ora 17.00

31 Decembrie - Revelion 2011 – Spectacol susţinut de C.R.B.L., foc de artificii
Str. A.I. Cuza, ora 23.30

*** - Biletele se vor putea procura de la agenţiile de bilete ale instituţiilor de cultură unde se susţin respectivele spectacole.

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Mircea Dinescu vine la “Duminici de poezie” la Teatrul Naţional Craiova

Duminică, 12 decembrie, ora 11, Mircea Dinescu este invitatul special al Teatrului Naţional “Marin Sorescu” în cadrul proiectului cultural “Duminici de poezie în teatru – 2010”.

Primul invitat în cadrul acestor întâlniri de poezie a fost Ana Blandiana.

Poetul, care a împlinit recent 60 de ani, a acceptat încă din vară invitaţia directorului general al TNC, Mircea Cornişteanu, însă a condiţionat-o de apariţia unui nou volum, în pregătire la acea dată. Ultima carte de versuri publicată a fost o antologie de versuri, “Cele mai frumoase 101 poezii” (Ed. Humanitas, 2006).

În anul 2008, Mircea Dinescu a primit cel mai important premiu naţional de poezie, “Mihai Eminescu”.

Autor a 15 cărţi de poezie, Mircea Dinescu va lansa la Craiova volumul de poezii de dragoste Femeile din secolul trecut (Fundaţia pentru Poezie “Mircea Dinescu”), alături de un CD care conţine cântece pe versurile sale interpretate de autorul însuşi!

Şi pentru ca surpriza să fie totală, poetul, căruia Lucian Raicu îi descoperea cândva un “har mozartian”, va lansa la sala Amza Pellea a TNC şi cinci soiuri de vin din producţia proprie, cu “versuri pe sticlă”, etichetele fiind imprimate cu manuscrise semnate ale poeziilor noi. 24 de poezii, 9 cântece, 5 soiuri de vin, prezentate ‘pe viu’ chiar de mândrul lor autor vă aşteaptă la Craiova să le degustaţi pe îndelete.

Moderatorul întâlnirii, Nicolae Coande (care este şi autorului textului de faţă).

Biletele vor fi puse în vânzare la agenţia teatrului.

vineri, 3 decembrie 2010

Ce ne aşteaptă după criză?

Previziunile optimiste, legate de stoparea declinului economic al României, nu s-au confirmat. Este greu de anticipat când se va sfârşi criza pentru români, repetatele pronosticuri fiind infirmate de realitate: nivelul de trai s-a prăbuşit, sectorul de stat este obligat să se restrângă drastic, în timp ce mediul de afaceri privat este în stare de avarie. Nu este deloc un tablou pe care ni-l dorim şi cu atât mai puţin unul cu care să ne prezentăm în faţa partenerilor din Uniunea Europeană. Suntem o zonă de risc pentru spaţiul comunitar, iar acesta este un adevăr pe cât de frust exprimat, pe atât de sincer.


Opinii privind cauzele crizei şi, în contextul mondializării, specificul său în România au fost exprimate de prea multe ori în ultima vreme în spaţiul public românesc, aşa că a le relua succint ar fi încă un prilej de amărăciune. Nu doar că guvernanţii nu au fost pregătiţi pentru o situaţie de criză economică, dar nu au fost capabili să reacţioneze potrivit la mult timp după ce piaţa imobiliară autohtonă s-a prăbuşit, iar creditarea a fost blocată. Disproporţia între vorbele aruncate pe piaţă, susţinându-se la un moment dat că România va fi ocolită de criza mondială (da, chiar preşedintele Băsescu a susţinut această teză!), şi deciziile menite a-i proteja pe cetăţeni şi a redresa situaţia economică vorbeşte de la sine: primele au fost într-o cantitate nesănătoasă, în timp ce gestionarea problemelor s-a făcut amatoristic.

Eforturile din administraţia locală nu au fost susţinute prin măsuri coerente de către Executiv. Creşterea TVA a fost o decizie extremă, evident luată sub presiune, care a provocat pe termen scurt o reducere a consumului. Rămâne de văzut ce efecte se vor înregistra pe termen mediu, însă mă tem că părerile critice ale finanţiştilor sunt îndreptăţite. Mai aproape de cetăţeni, aleşii locali au încercat să răspundă prin măsuri pragmatice. Este cazul Consiliului Judeţean Dolj. Surprinzător, dacă la nivel naţional accesarea de fonduri structurale europene s-a făcut incoerent, la nivelul judeţului Dolj au fost realizate proiecte extrem de importante. În plină criză, infrastructura a primit un balon de oxigen, iar multe primării s-au apucat serios de treabă cu ajutorul fondurilor comunitare. Evident, dificultăţile nu au fost mici, însă cea mai mare parte a problemelor au pornit tot de la nivel guvernamental.

Când se va termina criza economică în România? Nu risc niciun pronostic. Dar cred că important este să învăţăm din amărăciunea acestor zile pentru a pregăti viitorul. Dacă nu am fost pregătiţi să evităm colapsul economic, agravând prin măsuri nepotrivite şi incoerente chiar efectele crizei, vom şti să gestionăm perioada imediat următoare depăşirii declinului economic? Cum va arăta România după criză? Ce se va modifica în comportamentul oamenilor de afaceri, al politicienilor, al jurnaliştilor şi al simplilor cetăţeni? Cum va reacţiona comunitatea locală în faţa unui nou început? Nu sunt întrebări retorice! Deocamdată suntem pacientul care a înţeles că suferă de o boală, că are nevoie de un tratament potrivit pentru a se vindeca şi, pentru a nu repeta aceleaşi greşeli, are nevoie să ştie ce are de făcut în perioada de după suferinţă.

vineri, 26 noiembrie 2010

“Florica” Brătienilor - locul în care istoria naţională este la ea acasă

Din păcate şi din motive încă neelucidate, liderii PNL au absentat de la comemorarea lui Ionel I.C. Brătianu


După comemorarea unuia dintre fondatorii României Mari, considerat drept cel mai important om politic al secolului XX, în PNL se va lăsa cu sancţionarea celor care au partcipat la eveniment alături de Adrian Cioroianu

La Vila Florica din Complexul Cutural “Brătianu” din Ştefăneşti, judeţul Argeş, numeroşi istorici, reprezentanţi ai instituţiilor judeţene de cultură, jurnalişti dar şi membri ai PNL au marcat, printr-un simpozion comemorativ, trecerea a 83 de ani de la trecerea în istorie a ilustrului om politic Ion (Ionel) I. C. Brătianu. Aşa cum remarca istoricul Adrian Cioroianu, unul dintre iniţiatorii evenimentului desfăşurat în casa care a aparţinut familiei Brătianu, contemporanii nu ar trebui să aştepte împlinirea unor cifre “rotunde” pentru a-şi cinsti eroii sau pentru a comemora mari figuri din istoria neamului românesc. Alături de fostul ministru de externe s-au aflat profesori universitari şi cercetători din Bucureşti, Craiova şi Piteşti, printre care Ion Bulei, Sorin Damean, Constanţiu Dinulescu, Florin Olteanu, Octavian Grunoiu, precum şi Adrian Miuţescu, fost deputat PNL de Argeş.

Un numeros grup de tineri şi membri ai PNL Dolj a luat parte la succesiunea de evenimente desfăşurate la Florica, dar se pare că gestul lor de a-l cinsti pe unul dintre foştii preşedinţi ai PNL va fi sancţionat de conducerea judeţeană. Surse din PNL Dolj spun că deputatul Mihai Voicu, preşedinte al organizaţiei judeţene, a cerut ca un număr de excluderi din rândul celor prezenţi la Florica alături de Adrian Cioroianu să fie făcute în perioada imediat următoare. Printre aceştia, ar figura chiar şi Horaţiu Buzatu, fost deputat liberal, sub pretextul că s-ar fi pronunţat elogios la adresa monarhiei şi şi-a permis să facă o comparaţie între Brătieni şi actuala conducere liberală, inclusiv la cea de la PNL Dolj.
Istoricii prezenţi la comemorarea celui considerat, alături de Regele Ferdinand, drept artizanul Marii Uniri de la 1918, au prezentat aspecte mai puţin cunoscute din viaţa privată şi din activitatea ministerială, subliniind complexitatea unei personalităţi care a marcat determinant istoria României. Fiecare cameră a Vilei Florica a fost vizitată de cei prezenţi, amfitrionul Simona Şerban, în calitate de director al Centrului de Cultură “Brătianu”, ţinând adevărate lecţii de istorie numeroşilor studenţi participanţi.


Horaţiu Buzatu a vorbit despre rolul determinant pe care l-a avut Ionel I. C. Brătianu în crearea statului român modern şi despre colaborarea benefică pentru ţară între familia Brătianu şi Regii României. “Cred că datorită acestei excepţionale relaţii, întinsă pe zeci de ani, au fost posibile toate realizările noastre naţionale, dintre care cea mai importantă rămâne evoluţia de la Principatele Române, aşa cum le-a găsit Regele Carol I, la România Mare, aşa cum s-a făcut sub Regele Ferdinand, la 1 decembrie 1918”, a spus fostul deputat Buzatu.

La finalul manifestărilor, în Biserica “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” de lângă Vila Florica, edificiu ridicat de către celebra familie Brătianu, a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru cel trecut în istorie într-o zi de 24 noiembrie. Figura lui Ionel I. C. Brătianu a reuşit să-i reunească pe mulţi dintre cei care consideră că fondatorii României Mari, aşa cum au realizat-o la 1918 Regii României şi oameni politici de excepţie, merită cinstiţi în fiecare zi. Din păcate, patimile momentului şi jocurile de culise au răbufnit în cadrul PNL, unui eveniment comemorativ urmându-i un val de scandaluri şi excluderi.


“Dinastia” Brătianu în politica românească

Ion (Ionel) I. C. Brătianu s-a născut la 20 august 1864 la moşia Florica, în judeţul Argeş. A fost cel mai mare fiu al liderului liberal Ion C. Brătianu şi fratele mai mare al lui Vintilă şi Dinu Brătianu. Între 1909 şi 1927, Ionel I.C. Brătianu a fost preşedintele PNL.



Un prim-ministru în vremuri de criză

Pe lângă mandatele de ministru al Lucrărilor Publice, Internelor, Afacerilor Externe şi Ministru de Război, Ionel I. C. Brătianu a fost în mai multe rânduri preşedinte al Consiliului de Miniştri: 27 decembrie 1908 - 4 martie 1909; 4 martie 1909 – 28 decembrie 1910; 4 ianuarie 1914 - 11 decembrie 1916; 11 decembrie 1916 - 26 ianuarie 1918; 29 noiembrie 1918 - 12 septembrie 1919; 19 ianuarie 1922 - 27 martie 1926; 22 iunie - 24 noiembrie 1927.

Contribuţie determinantă la Marea Unire

Ionel I.C. Brătianu a participat, ca prim ministru al ţării, în fruntea delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris, care începe în ziua de 18 ianuarie 1919. Politicianul român a purtat o luptă diplomatică deosebit de dură pentru recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, pentru menţinerea integrităţii şi suveranităţii teritoriale a noului Stat naţional, unitar român. Marile Puteri au inclus România în rândul statelor cu interese limitate şi au impus unele prevederi dezavantajoase. După mai multe obiecţii, neacceptate de „Consiliul celor patru”, primul ministru român a părăsit lucrările Conferinţei pe 2 iulie şi a refuzat să semneze Tratatul cu Austria, care cuprindea prevederi de neacceptat pentru România.

Un început şi un sfârşit la Florica

În ziua de 24 noiembrie 1927, la Florica, locul naşterii sale, Ionel I.C. Brătianu încetează din viaţă în urma unei laringite infecţioase. Despre moartea marelui om politic s-a afirmat că ar fi fost suspectă, la fel ca şi în cazul Regelui Ferdinand Întregitorul, care murise la Sinaia (20 iulie 1927), cu doar câteva luni înainte de moartea lui Ionel I.C. Brătianu.

marți, 23 noiembrie 2010

Când şpaga se livrează la sacoşă…

Mai rar un spectacol de circ în care să vezi sânge pe pereţi, tigri împuşcaţi şi dresorul trecut prin maşina de tocat carne! Cam asta s-a întâmplat la Interne, când nu prea mai este clar cine a dat şpăgi, cine a luat, câţi bani erau în sacoşă şi cine s-a “autodenunţat” mai întâi şi la ce instituţie. Credibilitatea Internelor este zob. Dan Fătuloiu, secretar de stat în MAI, a ridicat din parcare o sacoşă în care se afla o şpagă de vreo 50.000 de euro, livrată în moneda naţională. Toate bune şi frumoase până aici, că aplauzele pentru cinstita acţiune de autodenunţare şi de prindere a mituitorului Chelu se şi auzeau în tribune, însă ne punem câteva întrebări deloc plăcute pentru Fătuloiu.

Cine îşi imaginează că unui mituitor îi trece prin minte să-l abordeze pe un ins cu o reputaţie de incoruptibil? Mi se pare nelalocul său imaginea de poliţist aflat dincolo de orice suspiciune de corupţie cel care este luat în calcul pentru o şpăguire de un milion de euro, başca vreo două vile, două maşini şi cine ştie ce o mai fi fiind prin sacoşele lui Chelu.

Cum iţele duc până la Vântu şi ocolesc prin ograda lui Dinel Staicu, este greu să pui pariu că ai descoperit întreaga combinaţie. Probabil este o aşa de mare buimăceală printre procurori încât dosarele vor conţine multe ciudăţenii, avocaţii neavând de făcut altceva decât să invoce vicii de procedură sau chichiţe pentru a-şi salva clienţii.

Rămâne doar impresia generală de haos şi disoluţie a unui minister care părea controlabil doar prin autoritatea lui Vasile Blaga, eventual şi cu suportul preşedintelui Băsescu. Mă tem că Igaş, un personaj aterizat episodic într-o funcţie pentru care nu demonstrează că are vreo apetenţă, va zbura curând.

Tăcerea ministrului MAI nu a părut deloc inteligentă. Mai degrabă aveai impresia că respectivul stă pitit în şanţ până încetează tirurile sau până când i se încropeşte un discurs de către purtătorul de cuvânt. Evident, nu mă refer la celebrul Ciocan, care se reprezintă doar pe sine în postură de vedetă TV, ci la responsabilul cu imaginea al PDL. Evident, nu i-a folosit la nimic.

Şi nici nu cred că va mai fi utilizabil pentru ca Internele să-şi redobândească prea curând credibilitatea. Dar cui să-i mai pese de astfel de “amănunte”? Poliţaiului care dirijează circulaţia şi este stropit de maşina şmecherului? Nu, mă tem că nici lui nu-i mai pasă, preocupat mai mult să se întrebe de ce stă ca fraierul în intersecţie, şi nu într-o parcare în care se livrează şpaga la sacoşă.

vineri, 19 noiembrie 2010

Elena Udrea şi nişte anonimi

Ultima controversă stârnită de “blonda ui Băse” este acţiunea de promovare a turismului românesc de către pugilistul Lucian Bute, sportivul urmând a purta celebra frunză creată/furată de o agenţie de publicitate spaniolă. Lipirea imaginii lui Bute nu este deloc rea. Chiar nu înţeleg de ce unii au criticat ţâfnos decizia Elenei Udrea. Sportivul are o imagine impecabilă şi o notorietate internaţională, care pot fi utilizate în scopuri publicitare.


Pretutindeni în lume se fac astfel de acţiuni de promovare prin intermediul unor personalităţi artistice sau sportive, aşa că, de această dată, cârcotaşii de serviciu au dat-o în bară. Faptul că am criticat de multe ori acţiunile sau deciziile Elenei Udrea sper că mă absolvă de orice suspiciune că m-aş alătura, fie şi conjunctural, corului său de adulatori. Însă nu pot să nu observ cât de rudimentare sunt reacţiile celor care, grupaţi tot într-un cor - cel al criticilor cu simbrie -, zugrăvesc fără spor orice gest al adversarului politic doar în speranţa că vor creşte “ai lor”. Nu este cazul acum, când ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului a ascultat sfatul unui consilier de imagine inspirat.


Mă tem că va trebui să recunosc un lucru pe cât de evident, pe atât de surprinzător: statistic, Elena Udrea este cel mai eficient ministru al Guvernului Boc. Cel mai bine mediatizat, cele mai multe fonduri comunitare atrase, cele mai multe activităţi publice pentru promovarea domeniului său, plus replicile acide la fiecare atac al adversarilor politici. Nu este rău pentru o prezenţă feminină într-un spaţiu care părea exclusiv masculin. Însă mă tem că performanţele Elenei Udrea vorbesc despre lipsa de performanţă din partea celorlalţi. Botiş, Ariton, Igaş, Vreme (Comunicaţii)… Am curaj să pariez că mulţi dintre cititorii acestui comentariu nu ştiu că repectivii fac parte din actualul Cabinet Boc.


Da, chiar sunt deţinătorii unor portofolii importante. Aceşti anonimi au fost transformaţi în miniştri în detrimentul unor figuri care se puteau impune chiar şi în faţa premierului Boc de cele mai multe ori, folosindu-şi influenţa în partid sau notorietatea. Cui folosesc aceşti anonimi ineficienţi şi fără speranţă într-o carieră ministerială de lungă durată? Mă tem că tot Elenei Udrea, cea care a fost urcată pe un piedestal pentru ca, în viitorul nu foarte îndepărtat, să i se ofere un scaun chiar mai important decât cel pe care-l ocupă în prezent. O posibilă explicaţie, care ar trebui să ne dea de gândit, dacă nu chiar şi frisoane!

marți, 16 noiembrie 2010

Să-l împuşcăm pe Caiac a doua oară?

Un asasinat a fost comis într-o cafenea din Piatra-Neamţ. Oraşul păstorit de celebrul Pinalty a ajuns pe prima pagină a ziarelor şi furnizează primul titlu în jurnalele TV. Nu-i rău pentru nişte oameni blajini, cum sunt moldovenii din acel orăşel în care totul parcă îmbie la reverie şi cumpătare, nu-i aşa? Doritorii de spectacol au, după atât scandal politic, parte şi de sânge. Şablonarzii din mass-media bucureştene au titrat cu litere de-o şchioapă că ucigaşul a fost prins urmărind fiecare mişcare în teren a anchetatorilor. Evident, n-au uitat să amintească de “alte evenimente similare”, petrecute în alte oraşe din ţară, însă imaginile de arhivă, deloc surprinzător, au fost doar cele de la uciderea interlopului Caiac. Uite cum sunt împuşcaţi doi oameni la Piatra-Neamţ, dintre care unul mortal, iar Craiova - “Sicilia României” - ajunge iar principal subiect de discuţie pentru limbuţii de serviciu de prin studiourile TV…

Aveam senzaţia că “jurnalizdii” iluminaţi de pe malul Dâmboviţei regretau amarnic ratarea unei ocazii excepţionale de a repeta acele fraze năucitoare prin care Craiova era scufundată în rahat, spălată rapid cu jeturi de scuipat, apoi iar aruncată în hârdău. Au apelat oricum la rezerva cu şabloane, cazul Caiac fiind un fel de bornă în şirul răfuielilor sângeroase dintre interlopi. Am serioase îndoieli că o statistică ar arăta că oltenii sunt cei mai sângeroşi dintre români sau că în Bănie au avut loc mai multe crime decât, să spunem la întâmplare, Braşov, Constanţa sau Timişoara. Ca să fim primii ar fi trebui să-l împuşcăm pe Caiac de mai multe ori! Aţi văzut de curând nişte băieţi cu bâtele în stradă, blocând un drum naţional, scenă urmată de descinderea “mascaţilor”? Ei bine, nici respectiva scenă de luptă n-a fost filmată în Craiova, ci pe lângă Bucureşti, în una dintre acele comune în care rromii tind deja să devină majoritari… Mă tem că se poate spune mai degrabă că România întreagă a devenit un tărâm al nelegiuiţilor violenţi, şi nu doar un oraş sau două care excelează prin poftele sanguinare ale infractorilor periculoşi.

Pericolul aplicării unor sintagme colorate, eficiente când vine vorba de a capta atenţia unui public din ce în ce mai puţin dispus să respingă informaţia trunchiată, este cât se poate de evident. A reduce Craiova la stadiul de poligon în care pistolarii fac legea, descărcându-şi la întâmplare armele în bieţii cetăţeni, este tot de adevărat ca şi cum ai spune că Iliescu crede în Dumnezeu sau că Băsescu pune în paharul cu whisky mai mult de două cuburi de gheaţă. Din nefericire, lucruri mai puţin spectaculoase, care nu-i interesează pe editorii jurnalelor de ştiri, se petrec de ani buni în Cetatea Banilor murdari şi ai justiţiei de castă. Dar cine să mai aibă timp de documentarea unor materiale despre jafuri prin “privatizare”, măsluiri de dosare în instanţă sau trucarea licitaţiilor prin care se absorb fonduri europene când sângele şi şabloanele năclăiesc ecranele televizoarelor şi imaginaţia ştirbă a câtorva băieţi blazaţi din mass-media bucureştene?

sâmbătă, 30 octombrie 2010

Dramele unor tineri pierduţi...

,,...Rommel Voicu, asasinul lui Andrei Goreci a încercat să se sinucidă în arest...
Aflat în arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Dolj, ucigaşul elevului craiovean Andrei Goreci a intrat în depresie.
Tânărul de 18 ani nu suportă prea bine condiţiile de detenţie şi ar putea fi supus unei expertize psihiatrice. Rommel Voicu a avut două tentative de sinucidere, de la 7 octombrie, de când a fost reţinut de poliţişti, după ce l-a ucis pe Andrei Goreci, elev la Liceul Tudor Arghezi din Craiova.

Aflat în arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Dolj, tânărul de 18 ani vorbeşte incoerent şi face gesturi pe care nimeni nu le înţelege. În perioadă următoare, tânărul va fi supus unui control psihiatric, iar cel mai probabil i se va administra şi un tratament.
Nu este pentru prima dată când Rommel Voicu a încercat să îşi pună capăt zilelor, al având două astfel de tentative şi în libertate, când a fost dus de urgenţă la spital de către familie şi a fost salvat.,, (editie.ro)

Oare, cine se face vinovat pentru că aceşti tineri au fost pierduţi definitiv? Câţi sunt? Vieţi curmate, destine frânte, biografii ciopârţite, cariere mutilate...

vineri, 22 octombrie 2010

U Craiova - FC Vaslui, la concurenta cu IRIS ?

Editie.ro spune: ,,Meciul dintre Universitatea Craiova şi  FC Vaslui este la concurenţă cu zilele oraşului Craiova, iar de la aceeaşi oră 20.30, pe scena din parcul Romanescu va urca trupa IRIS, condusă de Cristi Minculescu, unul dintre cei mai mari fanii ai Ştiinţei. Suporterii Universităţii, mari susţinători şi ai celebrei trupe vor avea o misiune foarte grea, în a alege la ce eveniment să meargă. Managerul Ştiinţei Victor Piţurcă îi sfătuieşte pe cei nehotărâţi cum să facă.“Suporterii să vină la meci, pentru că pot vedea concertul a doua zi la TV înregistrat, dar spectacolul de pe Ion Oblemenco nu trebuie pierdut”, a spus Piţurcă la conferinţa de presă de miercuri.,,
Din alte situatii de acest fel stiu ca exista o mare diferenta intre ora anuntata de organizatorii Zilelor orasului si cea la care urca pe scena trupele invitate. In deschiderea concertelor sunt alte trupe care fac ,,incalzirea,,... asa ca IRIS nu va canta exact la 20.30 , ci undeva spre ora 23.00 ! Timp suficient pentru suporteri sa vina de la stadion si sa sarbatoreasca victoria (sper!) impreuna cu Cristi Minculescu!


UPDATE: Cristi Minculescu a fost la meciul cu FC Vaslui. Din păcate, craioveni au pierdut cu 0-1, după o partidă pe care au dominat-o copios in cea de-a doua repriză (în min. 90 au ratat o lovitură de la 11 m!)...

duminică, 17 octombrie 2010

“Identitate şi securitate naţională”, cea de-a doua prelegere la Universitatea din Craiova a ASR Radu

Alteţa Sa Regală Principele Radu al României va susţine, luni 18.10.2010, ora 11.00, la Universitatea din Craiova, în Amfiteatrul “Nicolae Titulescu” (443 A - Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative), prelegerea cu titlul “Identitate şi securitate naţională”.


Iniţiativa organizării unor conferinţe şi dialoguri cu studenţii din Craiova, centru universitar de tradiţie, i-a aparţinut Alteţei Sale Regale Principele Radu al României, care a răspuns favorabil unei solicitări primite din partea mai multor organizaţii studenţeşti.
Intrarea la acest eveniment este liberă.

“Identitate şi securitate naţională” este cea de-a doua prelegere dintr-un ciclu de patru asemenea evenimente care se desfăşoară la Universitatea din Craiova. Prima conferinţă, care a avut ca temă “Leadership”, s-a desfăşurat pe 16 martie a.c., iar următoarele vor avea ca teme “Democraţie” şi “Libertatea şi Instituţiile Publice”, datele şi locul urmând a fi anunţate ulterior.
Evenimentul este organizat în colaborare de Universitatea din Craiova şi Asociaţia Euro-Agora Craiova.

luni, 11 octombrie 2010

Întâlnirile SpectActor: Lansare de carte Gabriela Adameşteanu la Teatrul Naţional Craiova


Scriitoarea Gabriela Adameşteanu îşi lansează joi, la ora 17.00, în Sala I. D. Sîrbu a TN Craiova, romanul PROVIZORAT. Evenimentul face parte din proiectul "Întâlnirile SpectActor" iniţiat de Nicolae Coande, secretar general al TNC.

miercuri, 6 octombrie 2010

Patru ani de SpectActor în teatrul românesc

Revista „SpectActor” a Teatrului Naţional „Marin Sorescu” vă invită să participaţi vineri, 8 octombrie, ora 13, la sala „Ion D. Sîrbu”, la prezentarea şi lansarea numărului 15 al acesteia.

De curând s-au împlinit patru ani de la apariţia revistei, o premieră în viaţa teatrului craiovean, ca şi a urbei. Revista, printre puţinele din ţară de acest gen, a apărut în septembrie 2006, graţie iniţiativei directorului TNC, Mircea Cornişteanu, precum şi a regretatului scriitor şi secretar literar Patrel Berceanu.

Primul număr al revistei – cu apariţie trimestrială – a fost lansat pe 23 septembrie, 2006, în cadrul manifestării omagiale a scriitorului Ion D. Sîrbu, „Ce mai taci, Gary?”. Primii redactori ai revistei au fost scriitorii Nicolae Coande şi Adrian Buz. Ulterior, au mai făcut parte din reacţie Cornel Mihai Ungureanu şi Mihai Ene. Revista s-a bazat şi se bazează în continuare pe colaboratorii locali, majoritatea scriitori sau oameni de teatru, definind astfel profilul unei publicaţii despre care regretatul critic de teatru Magdalena Boiangiu afirma în Dilema Veche: „Din provincie, dar nu provincială”.

SpectActor a fost frecvent consemnată în ziare şi reviste de specialitate: Ziua, Jurnalul naţional, Cuvântul libertăţii, Gazeta de Sud, Informaţia de Severin, Vatra, Cultura, Teatrul azi, Dilema veche, Idei in dialog, Timpul, Convorbiri literare, Ramuri, Mozaicul, Scrisul Românesc, Ziarul de Duminică, Observator cultural.

Dintre colaboratorii fideli încă de la înfiinţare amintim pe: Mihai Ene, Marius Dobrin, Xenia Karo, Cosmin Dragoste, Petrişor Militaru, Cornel Mihai Ungureanu, Tiberiu Neacşu, George Popescu, Horia Dulvac, Mihai Firică, Lia-Elena Boangiu, Gina Călinoiu, Adriana Teodorescu, Corina Bărbuică, Ioan Lascu, Geo Constantinescu, Flori Bălănescu, Alexandru Boureanu, Silviu Marancea, Edith Noferi.

Revista are colaboratori de marcă din afara Craiovei, dacă nu amintim decât pe Adrian Mihalache, Bogdan Ulmu, Basarab Nicolescu, Paul Goma, Ioan Ieronim, Vasile Baghiu, Liviu Ioan Stoiciu, Daria Dimiu, Florin Oncescu, Ştefan Caraman.

Macheta elegantă a revistei, receptată pozitiv de majoritatea comentatorilor săi, este realizată de Viorel Pîrligras.

Dintre „strămoşii” revistei, cu apariţii meteorice, însă, amintim „Revista Theatrelor”, apărută în anul 1898 la Craiova, după ce fondatorul ei, actorul Ioan Livescu o mutase de la Bucureşti, „Proza” (1914), redactată integral de scriitorul Emil Gârleanu, pe atunci director al TNC şi suplimentul caietelor de spectacolE editate de Ion D. Sîrbu în 1968. De altfel, revista „SpectActor” şi-a propus să-l omagieze frecvent pe importantul scriitor şi secretar literar care a fost Ion Desideriu Sîrbu. Colocviile naţionale care-i poartă numele, iniţiate în 2008, cu o valoroasă participare a unor critici literari şi scriitori care s-au aplecat asupra operei sale, sunt menite astfel să-i omagieze personalitatea inconfundabilă, precum şi activitatea exemplară din perioada cât s-a identificat cu instituţia teatrului craiovean.

„Întâlniri”-le revistei, precum şi „Duminici-le de poezie în teatru”, proiecte care au debutat anul trecut, au reuşit să aducă la Craiova personalităţii ale culturii şi dramaturgiei naţionale: Ion Caramitru, Radu Beligan, Ana Blandiana, Răzvan Theodorescu, Gabriela Adameşteanu. În luna noiembrie va conferenţia aici academicianul Solomon Marcus.

Număruil 15, recent apărut, este dedicat în exclusivitate Festivalului Internaţional Shakespeare desfăşurat în primăvara acestui an la Craiova şi Bucureşti.

joi, 30 septembrie 2010

Blogul primarului Antonie Solomon, spart de hackeri care au postat trivialităţi la adresa Preşedintelui Băsescu, a DNA şi a lui Adrian Mititelu

COMUNICAT REMIS PRESEI DE ANTONIE SOLOMON
Blogul primarului suspendat al Craiovei, Antonie Solomon, care se regăsește la adresa http://www.antoniesolomon.blogspot.com și pe care sunt postate informații cu caracter public din activitatea profesională a acestuia, a fost spart în cursul zilei de ieri, 29 septembrie 2010, de către persoane rămase neidentificate până la această dată.
Acestea au șters integral materialele postate pe site-ul sus-menționat, în ultimele șase luni, perioadă în care primarul suspendat Antonie Solomon s-a aflat închis în arest preventiv, în Penitenciarele Colibași și Galați.

Mai mult, au schimbat contul și parola de acces și au postat un mesaj în care sunt folosite cuvinte triviale, ce fac trimitere la nume și instituții ce reprezintă statul român sau sunt parte în procesul aflat în faza de fond la Tribunalul Galați.

În cursul zilei de azi, primarul suspendat Antonie Solomon a sesizat instituțiile statului cu privire la acest caz, pentru a dispune luarea tuturor măsurilor ce se impun în astfel de situații.

“Este regretabil ce s-a întâmplat, cu atât mai mult cu cât pe blog erau postate informații publice, referitoare la activitatea profesională, pusă în slujba comunității craiovene. Este normal să fie sesizate instituțiile statului, cu atât mai mult cu cât acest atac informatic a dus la postarea unui mesaj în care sunt vizate instituții și însemne importante ale statului român. Primarul suspendat Antonie Solomon se află într-o perioadă în care respectă toate condițiile impuse de Curtea de Apel Galați, iar mesajul respectiv făcea referire și la o persoană care este martor în procesul aflat acum pe rol. – Florin Lobdă, consilier Imagine și Comunicare Publică

Blogul primarului suspendat al Craiovei a fost mutat la adresa http://www.antonie-solomon.ro/ și va putea fi accesat integral, începând de luni, 4 octombrie 2010.

Începând de ieri, site-ul http://www.antoniesolomon.blogspot.com nu mai aparține primarului suspendat al Craiovei, Antonie Solomon. >>>

Persoane care urmează a fi identificate au postat ilegal mesajul
- Sa-mi sugeti PULA cu TOTII in special BASESECU , MITITELU DNA s.a.m.d. -

marți, 28 septembrie 2010

Interviu cu Gheorghe Duduială, preşedintele PNŢCD Craiova:

“Statul român ne este total ostil oamenilor de afaceri”


Mihai Firică: Domnule Gheorghe Duduială, veniţi din economia reală, reprezentaţi o firmă puternică de construcţii OLTHIZ, fiind angrenată în activităţi diverse nu doar în Oltenia, dar şi în întreaga ţară, de-a lungul mai multor ani de activitate. Este firesc să vă întreb: cât de mult vă afectează criza economică?

Gheorghe Duduială: A doua criză economică majoră din istoria postdecembristă a României nu mă afectează numai pe mine, ci întregul mediu de afaceri românesc. Din ce cauză? De 20 de ani mediul de afaceri românesc tot aşteaptă programe de la cei care guvernează şi păstroresc această ţară, iar programele nici până la ora aceasta nu au reuşit să fie implementate pentru a da României o direcţie economică spre prosperitate. În momentul de faţă se caută “ieşirea din colaps” prin împovărarea sectorului economic prin mărirea a tot felul de taxe… Va fi greu să realizăm un mediu privat onest cât timp politicul nu ajută economicul şi caută diverse chichiţe ca să-l subjuge şi mai tare, să-l decapitalizeze până la faliment. Ori, dacă şi sectorul privat se prăbuşeşte, România va fi la un pas de un mare colaps, din care cu greu îşi va reveni.

M.F.: Sunteţi şi om politic nu numai om de afaceri, conduceţi organizaţia Craiova a PNŢCD. Un partid istoric, neparlamentar în acest moment. În ce măsură credeţi că politicienii ar trebui să ajute mediul de afaceri? Care este rolul politicii în relaţia cu zona economică în acest moment?

G.D.: Am intrat în politică în urmă cu trei ani, în momentul în care am constatat că suntem o ţară furnizoare de forţă de muncă în Europa. Furnizăm, la ora actuală, vreo 3,6 milioane de oameni Europei. Cea mai puternică criză de după 1989 a fost în 1997, când Trezoreria ţării şi Banca Naţională erau devalizate. Practic, picaseră toate băncile importante din România. Atunci a fost criza cea mai mare. Şansa României s-a numit, la acea dată, PNŢCD, care a reuşit să salveze România de la colaps şi să nu se ducă spre “bulgarizare”. Pe de altă parte, în momentul de faţă, politicul este implicat în economie pentru că n-a reuşit să dea niciun cadrul legal coerent şi nici direcţia economică potrivită. Politicienii sunt implicaţi adânc în economie. Ei fac afaceri mai al dracului decât oamenii de afaceri! Până când aceşti oameni nu vor pricepe că trebuie să-şi ia mâna de pe economia românească nu se va ie;i din criză. Să-şi dezinfecteze mâinile pentru că au acumulat o avere colosală! Dacă te uiţi la declaraţiile lor de avere realizezi că România nu va avea sorţi de izbândă, din cauză că nu sunt lăsaţi adevăraţii români să genereze plus valoare pentru naţiunea română - marea majoritate a afacerilor o fac politicienii de ieri şi de azi.

M.F.: Cât de mult vă ajută sau vă încurcă statul? Vă este un partener real şi loial statul român în derularea afacerilor dumneavoastră?

G.D.: Nu îl percep ca pe un partener. Statul român ne este total ostil oamenilor de afaceri din cauză că, în momentul în care îţi faci un plan de afaceri pe un an de zile, statul vine, din două în două luni, cu câte o nouă lege care îţi dă totul peste cap. Nu mai poţi să ai o viziune economică, nu mai poţi să-ţi faci un plan de capital şi un plan de aprovizionare. Un astfel de exemplu este cel legat de majorarea taxei pe valoarea adăugată şi este posibil să se umble şi la cota unică ori la alte taxe şi impozite… Tot zburând aşa, fără nici un control, banii din buget nu mai au de unde să aducă alţi bani la buget. Nu mai au alte “soluţii” decât să pună biruri pe sectorul privat până o să ajungă şi acest sector în colaps, cum de altfel este întreaga societate românească.

M.F.: Există foarte multe neclarităţi în zona deciziilor administrative dar, în egală măsură, şi în cea a deciziilor politice referitoare la măsurile anticriză. Aţi spus un cuvânt extrem de important – soluţii. Ca om de afaceri, dar şi ca politician, ce soluţii consideraţi că ar fi necesar să fie adoptate rapid?

G.D.: România este o ţară binecuvântată de Dumnezeu, prin formele de relief, prin toate minunăţiile care ne înconjoară şi prin resursele pe care ni le-a dat… În primul rând, României, în momentul de faţă, îi lipsesc caracterele şi nu programele. Pentru că, atunci când ai caractere şi oameni care să-şi iubească propriul popor, reuşeşti să găseşti soluţii. Eu am mai dat o soluţie viabilă şi cred că este cea mai elegantă soluţie în momentul de faţă. Statul român, dacă nu voia să împovăreze şi mai mult poporul român, putea să facă apel la populaţia ţării, să emită certificate de trezorerie pe o perioadă mai lungă de 2-5 ani, cu o dobândă mult mai mică decât aceea pe care o plăteşte la băncile comerciale sau Fondului Monetar Internaţional şi sunt convins că populaţia României, pentru a salva ţara din colaps, găsea resursele economice pe care să le dirijeze către salvarea ţării. Sunt programe care s-au mai făcut, sunt programe viabile. România nu trebuia să se împovăreze din nou. Am studiat foare atent programnul economic din ’29, când s-a făcut apel public şi România a ieşit într-un an din colaps, fără împrumuturi colosale ca acum.

M.F.: Cum aţi caracteriza, în câteva cuvinte, mediul de afaceri din Craiova într-o perioadă de criză economică?

G.D.: Mediul de afaceri din Craiova este, la ora actuală, un mediu toxic. Un mediu de afaceri care nu poate să aibă viitor din cauză că este deja dărâmat. Multe firme şi-au cerut insolvenţa, multe firme au dărâmat, la rândul lor, alte firme… Mă refer la anumite firme ale oamenilor care fac politică pe la partidele de opoziţie sau pe la partidele de guvernământ. Au avut grijă ca să dărâme şi firmele serioase prin achiziţii de materii prime de la aceste firme şi care şi-au declarat apoi insolvenţa. În momentul de faţă, Craiova este un oraş gri, un oraş trist, un oraş fără locuri de muncă. Este nevoie acută de o minte inteligentă, care să vrea să facă o pagină de istorie pentru Craiova să încerce să creeze cât mai multe locuri de muncă pentru că, în momentul de faţă, craiovenii au nevoie de cât mai multe locuri de muncă.

M.F.: V-aş ruga să faceţi o caracterizare a Craiovei nu doar din această perspectivă economică, ci din punct de vedere personal. Cum simţiţi Craiova şi cum îi simţiţi pe craioveni?

G.D.: Craiova este oraşul în care eu am venit în 1973 şi în care mi-am petrecut toţi anii de atunci. Este un oraş frumos, cu oameni călduroşi şi primitori, dar ce păcat că ei sunt trişti şi dezbinaţi în momentul de faţă. Direcţia de dezvoltare a Craiovei a fost gândită greşit, din cauză că s-a urmărit să facem parcuri de distracţii şi alte minuni nefolositoare oraşului în loc să fi investit aceşti bani în locuinţe pentru tineri ori să readucem în prim-plan familia românească. Puteam să facem parteneriate epntru fabrici de mici dimensiuni şi să creăm locuri de muncă. Puteam să facem locuinţe pentru tineri cu banii pe care i-am îngropat la marginea Craiovei sau prin nu ştiu ce alte locuri de distracţie. Cineva spunea odată: Craiova trebuie să devină un oraş de lux. Nu poţi să faci un oraş de lux câtă vreme este populat cu sărăcie şi săraci. Mai întâi trebuie să afirmi fondul material, traiul de zi cu zi, apoi poţi să visezi să faci un oraş de lux. Craiova rămâne oraşul pentru care eu am făcut multe, pentru că am muncit şi impozitele mi le-am plătit aici, în Craiova. Nu au fost puţine, ci destul de substanţiale, timp de 20 de ani. Am un mare regret: din aceste impozite, ale mele şi ale altora, nu am reuşit să văd construite una sau două locuinţe pentru tineri.

M.F.: Spuneaţi cândva că sunteţi îndrăgostit de Craiova. Nu pot să trec mai departe şi să nu vă întreb: în ce măsură consideraţi că noi, craiovenii, putem să dăm României câţiva oameni politici sau oameni de afaceri exemplari, care să se impună la nivel naţional?

G.D.: Craiova are mulţi oameni oneşti. Păcat că nu am ştiut să ne promovăm oamenii valoroşi, oamenii care pot să vină în sprijinul celor mulţi. Pentru că, în momentul de faţă, prin politica care s-a făcut în ultimii 20 de ani, Craiova, ca multe oraşe din ţară, este un oraş dezbinat. Sunt prieteni care nu se mai salută. Sunt prieteni care nu se mai ajută. Craiovenii trebuie să analizeze ultimii ani şi să vadă cine le-a adus cel mai mare rău, iar in momentul campaniei electorale să treacă prin filtrul raţiunii şi să aleagă nu lichelele care le-au promis, ci oamenii serioşi, care nu fac promisiuni deşarte şi care pot ajuta copiii Craiovei şi oraşul. Craiova trebuie spă ajungă aşa cum îl ştiu eu din 1973: un oraş cu oameni zâmbitori, inteligenţi, un oraş cu un centru universitar puternic şi un oraş care poate furniza multe valori pentru dezvoltarea întregii Românii. Este o vorbă populară care zice “să te ferească Dumnezeu de inteligenţa olteanului”. Din păcate, oltenii care au deţinut funcţii de conducere nu au lucrat pentru Craiova, ci pentru sporirea propriilor averi. Din palatele luxoase pe care le deţin văd mult mai greu lucrurile triste din stradă.

M.F.: Aţi putea să anticipaţi ce ne oferă viitorul apropiat? Puteţi face o scurtă previzionare, până la sfârşitul anului, din punctul de vedere al omului de afaceri şi, de ce nu, şi al omului politic?

G.D.: În ultimii 20 de ani am tot făcut prognoze politice şi sociale de care nu-mi este ruşine. Chiar în urmă cu doi ani şi ceva, când nimeni nu a catadicsit să vorbească că va veni o criză peste România, am fost singurul care am avut curajul să spun, pe un post de radio loca: “Pregătiţi-vă de criză. Renunţaţi la creditele bancare, renunţaţi la supermarketuri pentru că vine o criză cumplită peste România”. La vremea aceea nu ştiu cât de mult am fost perceput. Astăzi, repet şi spun că România se rostogoleşte ca un bulgăre spre pr[pastie. Nu vreau să stârnesc panică, nu vreau să fiu pesimist, dar acesta este adevărul şi aş vrea ca toată lumea să înţeleagă. Următoarea perioadă va fi cumplită din cauză că România va intra în a doua perioadă de criză, şi anume criza datoriei publice - mult mai dură decât aceasta pe care o trăim de doi ani. Vom ieşi cu greu dacă nu ne vom reuşi să ne solidarizăm. Dacă nu vom reuşi să comunicăm între noi… Dacă nu vom reuşi să ne ajutăm şi dacă nu vom reuşi să renunţam la a accepta minciunile unor posturile de televiziune care ne fac numai rău şi ne furnizează numai lucruri ireale... Trebuie să fim mult mai atenţi, să ne consultăm şi să încercăm să găsim împreună soluţii - mă refer atât la conducerea judeţeană, cât şi la cea locală - pentru a oferi locuri de muncă şi să începem să ne apucăm serios de treabă.

(INTERVIEW, Septembrie - interviu realizat de Mihai FIRICĂ)

duminică, 19 septembrie 2010

Sânge pe pereţi la PDL Dolj: Gelu Vişan, fără sprijin politic !

Biroul Permanent Judeţean al PDL Dolj i-a retras sprijinul politic deputatului Gelu Vişan: 27 la 1 în defavoarea lui Vişan ! Decizia a fost adoptată vineri seară. Se pare că dorinţa încă junelui deputat de a obţine preşedinţia PDL Dolj i-a fost fatală...
Consiliul de Coordonare al PDL Dolj trebuie să decidă dacă îi retrage sprijinul politic al lui Vişan.


Replica lui Vişan: "Îl anunţ pe Radu Berceanu că nu mai candidez şi rămâne el preşedinte pe viaţă şi post-mortem să-şi lase moştenitor"

”S-a hotărât, pratic, să fiu propus pentru excludere pentru declaraţiile publice pe care le-am făcut. Dacă la nivelul conducerii centrale am fost felicitat, la Dolj s-a considerat că aduc deservicii partidului. Dacă aşa se văd lucrurile la Dolj, îl anunţ pe Radu Berceanu că nu mai candidez şi rămâne el preşedinte pe viaţă şi post-mortem să-şi lase moştenitor”, a declarat, pentru EVZ, Gelu Vişan.

UPTADE: Decizile Consiliul Judeţean de Coordonare al PDL Dolj: Gelu Vişan a fost înlocuit din funcţia de secretar al PDL Dolj (383 pentru, 123 contra) şi i s-a retras sprijinul politic (376 pentru, 130 contra)

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu nu lasă loc de întors... Cât mai rămâne Radu Berceanu la conducerea PDL Dolj Gelu Vişan va face politică doar la televizor... “În statut se spune că un membru poate fi sancţionat dacă a adus daune de imagine partidului. Au fost declaraţii în care se spunea că organizaţia de la Dolj este condus restrânsde un număr restrâns de persoane şi că directorii care sunt în serviciile deconcentrate sunt pe puşi alte criterii decât cele de profesionalism. Membrii noştri au cerut explicaţii, pe care nu le-au primit. Ba mai mult, s-a continuat şi s-a ajuns la această situaţie”, a afirmat Marinescu.

vineri, 17 septembrie 2010

INTERVIEW - Cristian Liviu Burada, şef al Inspectoratului în Construcţii Sud-Vest Oltenia:

“Dacă vrem să mai existăm, trebuie să ne apărăm monumentele istorice şi trecutul.”

Mihai Firică: Domnule Cristian Burada, conduceţi o instituţie cu atribuţii regionale şi este firesc să cunoaşteţi în ansamblu şi problematica din Oltenia. De aceea, aş vrea să începem dialogul de acum particularizând o problemă de maximă actualitate. În ce măsură criza afectează domeniul construcţiilor în Craiova şi Oltenia?

Cristian Burada: Sigur, înainte de toate, este firesc să am o preocupare în domeniul acesta, este chiar o obligaţie de serviciu. Dincolo de glumă, practic, pot să afirm că ceea ce percepem noi ca fiind criza economică a afectat, într-o măsură foarte mare, activitatea din construcţii. Spun aceasta bazându-mă pe cifrele pe care le deţin în calitatea mea de şef al Inspectoratului Teritorial în Construcţii Sud-Vest Oltenia, cu rază de acţiune în toate cele cinci judeţe ale regiunii Oltenia. Conform legislaţiei în vigoare, şi mă refer la Legea 50/1991 republicată şi la Legea 10/1995 privind calitatea construcţiilor, la Inspectoratul Teritorial în Construcţii se înregistrează inclusiv amenzile pentru începerea lucrărilor în construcţii...

Odată cu această criză, aceste solicitări de începere a lucrărilor de construcţii au scăzut dramatic. Undeva intre 30 şi 40 la sută comparativ cu ce se întâmpla acum un an şi jumătate sau chiar doi ani. Este o situaţie fără precedent. Eu lucrez în această instituţie de 10 ani. Dacă această zonă a construcţiilor ar fi fost reprezentată grafic, ar fi fost o funcţie de gradul II crescătoare. De un an, practic, această curbă este descrescătoare şi are valenţe negative. Criza a afectat în mod accentuat marile investiţii. Aici se simte influenţa negativă a crizei, pentru că încă mai sunt în derulare construcţii de mai mică importanţă. Marile investiţii, făcute de marile concerne, făcute de marile companii ori nu mai apar, ori cele care erau începute au stagnat. Este şi cazul celor două mall-ului din Craiova a căror construcţie se demarase şi ale căror lucrări sunt oprite din lipsă de finanţare. Există, încă, lucrări ale investitorilor mai mici, dar care nu compensează nici pe departe o restrângerea investitorilor de mari dimensiuni, aşadar fenomenului investiţional în domeniul construcţiilor înregistrează o descreştere. În rest, acţiunea nefastă se simte şi în ceea ce priveşte forţa de muncă din construcţii, în acest an înregistrând, prin comparaţie cu anii trecuţi – o migrare din zona noastră, din nefericire şi nu spre zona noastră. Probabil, că toţi constructorii care ştiu meserie se îndreaptă spre zări unde, din punct de vedere economic, sunt bine plătiţi.

M.F.: Evident, aşa cum s-a tot spus, criza economică din prezent este un fenomen complex şi manifestările sale ies din orice manual de economie. Nu există o teorie aplicabilă în acest moment care să găsească o soluţie neechivocă. Tot despre faţetele crizei reflectate în domeniul pe care îl supravegheaţi: există pericolul ca, să întâlniţi constructori care, în căutarea unor costuri mai mici de execuţie, să facă rabat de la calitate? Şi, evident, şi de la siguranţă sau alte compromisuri profesionale?

C.B.: Nu aş pune pe seama crizei, indiferent de parametrii acesteia, rabatul prezumtiv pe care constructorul l-ar face de la calitate. Acest rabat, din nefericire, ei aveau tendinţa să-l facă indiferent de etapa de creştere sau de descreştere din punct de vedere economic. Există tendinţa de a face rabat de la latura calitativă. Tocmai aici este una din obligaţiile pe care Inspectoratul de Stat în Construcţii le are şi anume să vegheze, cu legea în mână, la respectarea legalităţii şi la respectarea calităţii. Aici mă refer atât la lucrările de execuţie care sunt cele mai evidente, cât şi la partea de proiectare, la partea de pregătire a execuţiei, care implică atâtea şi atâtea faţete. N-aş zice că din cauza crizei această abdicare de la valorile calităţii a înregistrat valori crescătoare.

Totdeauna, există tendinţa ca, în vederea obţinerii unor profituri mari, constructorul să facă nişte “artificii” de la tehnologie, de la disciplina tehnologică, de la disciplina materialelor de construcţii şi din alte zone de unde ar putea să obţină beneficiu. Vreau să spun că acei constructori care se respectă nu fac rabat. Cei care-şi “permit”, cu ghilimelele de rigoare, acest rabat, eu nu-i consider constructori. Ei trebuie să respecte nişte norme; noi trebuie să verificăm respectarea lor şi să sancţionăm acolo unde este cazul şi, din nefericire, au fost cazuri in care am fost obligaţi să aplicam amenzi usturătoare, dar, n-aş lega criza economică de creşterea acestui fenomen. Consider că aici intervine nivelul profesional al fiecărui constructor, nivelul profesional al firmelor în care aceştia activează, dar şi maniera în care noi ştim să-i controlăm şi să-i aducem pe linia corectă şi legală privind calitatea construcţiilor.

M.F.: Au apărut, în această perioadă de când s-a manifestat criza economică, noi reglementări din cauza dificultăţilor în care se află firmele de construcţii?

C.B.: Reglementări tehnice noi nu au apărut. Se lucrează la proceduri. Dar, acest fenomen de a lucra la proceduri privind calitatea construcţiilor, privind autorizarea laboratoarelor, privind organizarea examinării personalului tehnic din construcţii – diriginţi de şantier, responsabili tehnici cu execuţia. Practic, aceste lucruri se derulează în permanenţă. Reglementari tehnice nu au apărut, dar pot să vă spun că ideile referitoare la o mai mare aplicare asupra pieţei produselor, asupra proiectelor care se pun în aplicare, asupra calităţii actului de control în zona proiectării, în zona execuţiei sunt cele care trebuie să guverneze actul de control şi asta încerc, prin colaboratorii şi colegii mei, să implementez în cadrul Inspectoratului Teritorial.

Eu ţin foarte mult, în primul rând, la calitatea celor care exercită calitatea actului de control. În momentul în care o instituţie are începuturile pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, mă refer la Inspectoratul de Stat în Construcţii - sigur că pe vremea aceea nu avea această denumire, dar de atunci datează certificatul de naştere al acestei instituţii – este normal să-şi respecte blazonul. Încă de atunci era definit ca fiind corp de elită al inginerilor şi al tehnicienilor. Dacă, acum, intervine un alt factor decât profesionalismul, degeaba avem reglementari tehnice, degeaba avem legislaţie dacă nu personalul capabil să înţeleagă şi să aplice reglementările tehnice, normele şi legislaţia de profil. Nu trebuie să avem în zona asta activişti politici. Nu trebuie să avem în zona asta lipitori de afişe! Trebuie să avem ingineri, arhitecţi, economişti şi jurişti competenţi. Altfel, ne trezim cu tavanele în cap şi cu pereţii peste noi, când ne e lumea mai dragă. Ferească Dumnezeu de un cutremur, că numai atunci se văd carenţele care le avem noi în actul de control, constructorii în actul de execuţie, proiectanţii în actul de proiectare, verificatorii în zonele lor de competenţă! În primul rând, noi trebuie să fim cei competenţi care să aplicăm normele tehnice.

Legislaţia de profil din România este obligatoriu să fie racordată la ceea ce înseamnă legislaţie de profil din Uniunea Europeană, începând cu normativele şi normele privind proiectarea, privind execuţia – toate trebuiesc racordate la ceea ce înseamnă Uniunea Europeană. S-a început un proces îndelungat şi se lucrează la aceste implementări dar, repet, aici trebuie să fie numai profesionişti.

M.F.: Vă propun să discutăm şi despre ceea ce se întâmplă în Cetatea Băniei. Craiova are un patrimoniu arhitectural de invidiat. Ce este de făcut ca să-l păstrăm şi, mai ales, ca să-l punem în valoare?

C.B.: Este foarte adevărat şi asta ar trebui să ne facă să fim mândri de faptul că Craiova are un patrimoniu bogat în ceea ce priveşte monumentele istorice, chiar şi monumente de arhitectură. Craiova este Cetatea Băniei, Cetatea Banilor chiar dacă în alte zone această sonoritate ar putea să deranjeze. Au fost momente în care Craiova a reprezentat a doua capitală a României. Îmi place să rememorez acest detaliu. Ce se poate face pentru a păstra acest patrimoniu? Sunt craiovean, născut în Craiova, cu părinţi craioveni. M-ar durea să spun lucruri care ar putea deranja, dar nici nu pot să le trec cu vederea. Acest patrimoniu a fost unul mai mare dar, din cauza neglijenţei sau chiar a relei intenţii, ba chiar de cele mai multe ori din ignoranţă, s-a acţionat greşit. Şi, astfel, s-a ajuns la diminuarea acestui patrimoniu. Sigur, unii dintre cei care au distrus au plătit amenzi.

Am avut cazuri care au fost şi sentinţe mai dure. Spre exemplu, Casa Coţofeanu. Nu vă fac eu istoricul acum. Acest monument istoric a dispărut undeva la începutul anilor ’90. S-a plătit o amendă; mi se pare că s-a dat şi o sentinţă, nu mai reţin exact, de privare de libertate şi – ce-i cu asta ? – monumentul istoric nu mai este. Sigur, mai pot da câteva exemple. Sunt colegi ai mei care oricând pot să vină cu date mai clare şi mai concrete. Ideea este că, pentru a păstra acest patrimoniu, şi, slavă Domnului, mai avem ce păstra, pentru a ne identifica în continuare ca olteni. Dar, atât timp cât nu se respectă legislaţia, şi mă refer aici măcar la Legea Patrimoniului, moştenirea de secole este ameninţată să dispară. Dacă tot ce înseamnă monumente istorice nu vor fi expertizate şi statul român nu încurajează şi nu contribuie din punct de vedere material la aceste expertizări nu se va întâmpla nimic pozitiv.

În primul rând, zona centrală a Craiovei este o zonă protejată. Există hotărâri de Guvern, există hotărâri ale Consiliului Local Craiova care nominalizează zona protejată; există un Plan de Urbanism General şi un Plan de Urbanism Zonal, inclusiv pentru zonele centrale; există un regulament al acestui Plan de Urbanism General prin care sunt trasate liniile prin care această zonă trebuie protejată. Mai mult, din cunoştinţele pe care le am, există un proiect la nivelul municipalităţii prin care se are în vedere protejarea monumentelor istorice. Ideea este să existe şi banii necesari şi să fie dirijaţi către aceste operaţiuni de protejare şi conservare a acestui patrimoniu care pe noi ne identifică într-o cultură căreia îi aparţinem. Dacă aceste monumente vor dispărea, vom începe să dispărem şi noi ca entitate.

M.F.: Să sperăm că proiectul pentru reabilitarea şi conservarea Centrului Istoric al Craiovei nu va întârzia să demareze.

C. B.: Centrul trebuie să fie o zonă exclusiv pietonală; este o chestiune de bun simţ. De asemenea, în zona centrală nu ar trebui să se mai elibereze autorizaţii de construire pentru tot felul de construcţii care nu au niciun fel de legătură cu păstrarea patrimoniului; să nu mai fie cavalcada asta de culori, ca să folosesc un eufemism, care nu fac altceva decât să ofilească frumuseţea unor monumente istorice. Să nu se mai amplaseze tot felul de panouri publicitate, de reclame, de tot felul de modele în zona cu astfel de monumente. Pentru că altfel vom avea imaginea unui kitsch, nu a unui oraş secular, a unei culturi, a unei civilizaţii care este unică. Dacă vrem să mai existăm, trebuie să ne apărăm monumentele istorice şi trecutul. Trebuie să încurajăm formarea unui nucleu de specialişti, care să vegheze la respectarea legalităţii în zona conservării şi protejării monumentelor istorice. Legislaţie avem. Numai că trebuie să o respectăm, să o aplicăm şi, practic, toţi cetăţenii Craiovei trebuie să înţeleagă că avem un patrimoniu de apărat. Iar dacă se dirijează bani în zona aceasta nu avem decât de câştigat pe termen lung.

M.F.: Domnule Cristian Burada, sunteţi o persoană publică nu numai prin funcţia pe care o ocupaţi, ci şi prin calitatea de poet, de scriitor, de membru al Uniunii Scriitorilor din România, apreciat de critica literară. Este bine să discutăm şi de această latură a preocupărilor dumneavoastră. Cum se împacă cele două calităţi ale dumneavoastră, aceea de scriitor şi funcţia publică pe care o deţineţi?

C.B.: Din punctul meu de vedere, se împacă destul de bine. Îmi permit să zâmbesc pentru că trebuie să spun, probabil, că în ochii altora nu se împacă deloc bine. Nu ştiu dacă pentru cetăţenii Craiovei a fi scriitor şi, mai ales, dacă îţi permiţi să publici un poem mai “dă bine”. Am avut surpriza să constat că acest fapt “dă rău”. Nu numai că n-am să-mi neg niciodată calitatea de scriitor, dar am s-o scot chiar la iveală cu mare bucurie şi cu mare demnitate, ca pe o datorie în plus pe care mi-o asum. Atunci când alţii te privesc, cel puţin ca pe un ciudat, care mai are şi timp să mai scrie câteva rânduri, ba chiar şi să le publice, atunci, consider că deja există o problemă… Ori, societatea noastră nu mai are timp pentru scriitori, pentru eseişti, pentru prozatori, pentru poeţi sau pentru oameni care mai au şi alte preocupări decât politica sau acele preocupări care ne umplu ziua.

Natura aceasta a mea, să-i zic duală, în ceea ce priveşte preocupările, mă face să exist împăcat cu mine însumi într-o demnitate pe care mi-o dă latura profesională, dar şi cea scriitoricească. Mă bucur că îmi pot permite să am această dualitate în ceea ce priveşte preocupările mele şi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a permis să exist aşa. Reuşesc să găsesc un echilibru pe care mulţi şi l-ar dori.
(INTERVIEW, Septembrie – interviu realizat de Mihai FIRICĂ)

miercuri, 15 septembrie 2010

Salonul municipal de fotografie "Craiova în imagini"

Asociaţia Culturală “Craiova”, în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj organizează cu ocazia Zilelor Craiovei 2010 a doua ediţie a Salonului Municipal de Fotografie pentru Liceeni “Craiova în imagini”.

SALONUL MUNICIPAL DE FOTOGRAFIE
”Craiova în imagini” - Ediţia a doua 2010

                                               

REGULAMENT

Salonul municipal de fotografie "Craiova în imagini" este organizat de Asociaţia Culturală “Craiova” în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova şi Inspectoratul Şcolar Judeţan Dolj şi se desfăşoară sub înaltul patronaj al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din Romania (AAFR). 
     
PARTICIPANŢI
      
Salonul este destinat tuturor elevilor de liceu din clasele IX-XII, pasionaţi de fotografie.

Fiecare participant poate trimite câte 3 (trei) fotografii color sau monocrome (alb-negru, sepia etc.) printate pe hârtie fotografică la dimensiunea 20x30 cm. sau variante cu latura mare de 30 cm. NU sunt admise lucrările procesate pe computer, colajele, supraimpresiunile sau cele pe care s-au aplicat diferite filtre. Singurele modificări admise sunt: reîncadrarea, corecţia luminozităţii si contrastului, remedierea defectelor (zgârieturi, pete) şi  corecţiile cromatice necesare pentru a aduce imaginea cât mai aproape de normal, de veridic.
Participarea este liberă şi nu vor fi percepute taxe de participare. 
       
TEMATICA

Fotografiile vor putea aborda întreaga paletă de activitaţi din viaţa cotidiană a Craiovei, evitându-se imaginile care încalcă dreptul persoanelor la intimitate; nu vor fi acceptate lucrările ce vor prezenta discriminarea etnică, socială şi culturală, violenţa, sexul .
Vor putea fi abordate toate genurile artei: reportaj, portret, peisaj urban, sport, ceremonii cultural-artistice, aspecte legate de viaţa cotidiană a elevilor.
Fiecare lucrare va avea înscris pe verso, în dreapta jos, citeţ şi cu litere de tipar: numele şi prenumele autorului, vârsta, denumirea completă a şcolii, clasa si titlul lucrării.

Fotografiile trebuie să fie originale, realizate de autori. Nu vor fi accepate lucrări colective. Nu sunt admise lucrări copiate de pe internet sau preluate de la alţi autori. Încălcarea drepturilor de autor, prin folosirea neautorizată a altor lucrări, se pedepseşte de lege.
       
ÎNSCRIEREA LUCRĂRILOR
       
Lucrările vor fi depuse într-un plic la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj.

JURIZAREA

Juriul salonului va fi format din personalităţi cunoscute din domeniul artei vizuale:
Preşedintele Juriului

FLORIN ROGNEANU – Directorul Muzeului de Arta din Craiova.
Membrii juriului
MIRCEA ANGHEL – A.FIAP – Directorul Departamentului Saloane şi Distincţii al AAFR şi Preşedinte al   Fotoclubului „Mihai Dan-Călinescu” din Craiova.
VICTOR BOLDÂR – E.FIAP
CRISTI NEDELCU – directorul Salonului
VIOREL PÎLIGRAS – reprezentant – Asociaţia culturală “Craiova”
 

Membrii juriului vor puncta fiecare lucrare în parte cu note de la 1 la 10, fără să cunoască datele de identificare ale autorilor şi vor selecţiona lucrările ce vor fi expuse în cadrul expoziţiei finale, ce va avea loc vineri 23 octombrie ora 11, la Primăria Municipiului Craiova. Fotografiile care au întrunit cele mai mari punctaje vor fi selecţionate pentru premiere.

PREMIILE SALONULUI
 

În cadrul vernisajului salonului, vor fi înmânate premiile salonului, câştigatorii fiind mediatizaţi în mass-media locală. Toţi participanţii care vor avea lucrări acceptate şi premiate în salon, vor primi câte un CD cu toate lucrările expuse.

Vor fi decernate următoarele premii:

Marele Premiu „NICU-DAN GELEP”
Medalia de Aur AAFR
Medalia de Argint AAFR
Medalia de Bronz AAFR
Premiul Special al Muzeului de Arta Craiova
Premiul Special al Fotoclubului „Mihai Dan-Călinescu”
  
CALENDARUL SALONULUI

Ultimul termen de primire a lucrărilor: luni, 18 octombrie, ora 16,00
Jurizarea: 19 octombrie
Anunţarea rezultatelor: 20-21 octombrie
Vernisajul salonului: 22 octombrie                
Perioada de expunere a lucrărilor: 22-26 octombrie
Returnarea lucrărilor: după 1 noiembrie

vineri, 10 septembrie 2010

Ştirea zilei a glumeţului Rizea: ,,Deputatul PSD Cristian Rizea sustine ca Berceanu a fugit din tara,,

Parlamentul este populat cu tot felul de indivizi; în mare, printr-un concurs de împrejurări, s-a ajuns ca forul legislativ să reprezinte, la o scară redusă, populaţia României. Procentul de ciumpalatici exaltaţi din popor este fix reprezentat în Parlamentul României, deputatul Cristian Rizea fiind unul dintre ei...

,,Deputatul PSD Cristian Rizea sustine ca Berceanu a fugit din tara

"Berceanu este plecat în acest moment la Geneva, împreună cu Adrian Ionescu. Banca unde are Ionescu contul se numeşte Clarident Bank, are sediul în Geneva, este o bancă privată eleveţiană, micuţă. Pe numele lui Adrian Ionescu este deschis un cont cu câteva zeci de milioane de euro. Nu mi se pare normal ca un bugetar să aibă atâţia bani şi trebuie întrebat de unde îi are". ,, (declaraţie preluată şi de Jurnalul Naţional)

În postarea inserată pe un site de ştiri din Brăila, aberaţiile deputatului sunt prezentate ca o bombă de presă. Treaba e că, în urmă cu câteva ore,  Radu Berceanu tocmai a susţinut o conferinţă de presă la sediul PDL Dolj din Craiova. Înţelege fiecare ce vrea: ieri, Berceanu a fugit din ţară, astăzi a revenit, probabil pentru a "fugi" mâine... şi tot aşa, după cum produce ştiri imaginaţia exaltatului deputat Rizea!

miercuri, 8 septembrie 2010

Solomon, eliberat. Manifestaţie nocturnă în faţa Primăriei Craiova

Judecătorii Curţii de Apel Galaţi au decis să înlocuiască măsura arestării primarului Antonie Solomon cu obligaţia de a nu părăsi municipiul Craiova!
Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a fost pus în libertate, miercuri după-amiază, el declarând, la ieşirea din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi, că are încredere în justiţia română şi că abia aşteaptă să ajungă la Craiova, la familia sa. Solomon a părăsit Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi în jurul orei 17.45, fiind aşteptat de fiul său, alături de care a plecat spre Craiova.

"S-a admis recursul declarat de inculpatul Somonon Antonie împotriva încheierii de şedinţă a Tribunalului din 1 septembrie şi s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părasi municipiul Craiova decât cu acordul organului judiciar", declara Irina Popa, reprezentantul departamentului de comunicare al Curţii de Apel Galaţi.

FOARTE IMPORTANT:
Solomon are interdicţie din partea instanţei de "a-şi exercita profesia şi de a desfăşura activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta", dar şi de a lua legătura cu martorii sau inculpaţii în dosar.

Mai mulţi craioveni sunt aşteptaţi să ajungă, miercuri seară, în faţa Primăriei din Craiova, unde va avea loc o manifestaţie în favoarea lui Antonie Solomon, primarul suspendat al municipiului, care va fi aşteptat cu pâine şi sare, a declarat consilierul municipal PDL Gheorghe Albăstroiu.
"Noi îl aşteptăm în jurul orei 00.00 să ajungă la Craiova. Am vorbit deja şi în faţa Primăriei va avea loc o manifestaţie pro Antonie Solomon. Nu ştiu câtă lume va ajunge acolo, pentru că nu ştiu care este timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a anunţa această manfiestaţie. Însă el va fi primit cu pâine şi sare şi i se va înmâna cheia oraşului, simbol al libertăţii", a adeclarat consilierul municipal PDL Gheroghe Albăstroiu.
Întrebat, de asemenea, dacă în această seară va merge la Primăria Craiova, unde a fost anunţată organizarea unei manifestaţii, Solomon a spus că va merge acolo imediat ce va ajunge la Craiova, pentru că nu îi poate dezamăgi pe oameni.

Antonie Solomon formulase o cerere de eliberare provizorie sub control judiciar, solicitând magistraţilor gălăţeni să fie cercetat în libertate. Cererea acestuia a fost judecată în 1 septembrie, fiind respinsă. Decizia a fost atacată cu recurs de Solomon.


Solomon este inculpat în dosarul 6618/121/2010 având ca obiect comiterea infracţiunilor de corupţie, înregistrat la Tribunalul Galaţi, alături de Gheorghe Cornel Penescu, Dragoş George Stancu şi Gheorghiţă Pieca.

Procesul a început iniţial la Tribunalul Argeş, dar a fost strămutat la Tribunalul Galaţi în 7 iulie 2010 printr-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Primarul Craiovei, Antonie Solomon, lider al PDL Craiova, a fost arestat preventiv, în 3 martie, pentru luare de mită în formă continuată, uz de fals şi fals intelectual. El a fost încarcerat la Penitenciarul Colibaşi, iar în 7 iulie a fost transferat la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Galaţi.

UPDATE: Manifestaţia din faţa Primăriei Craiova n-a mai avut loc, unul dintre motive fiind ora târzie la care a ajuns acasă Antonie Solomon.

marți, 7 septembrie 2010

Aqua park în Luncă, cu săpun ieftin!

Un împrumut de peste opt milioane de euro va contacta Primăria Craiova pentru realizarea unui aqua park în Lunca Jiului. Rebotezat Parcul Tineretului după betonările record şi pavajele inutile, acesta înghite sume din ce în ce mai mari din bugetul Craiovei. Este greu de spus cine fixează priorităţile pentru acest municipiu. Trebuie să fie cineva cu multă fantezie şi cu mare dispreţ faţă de contribuabil.

Megaproiectul arestatului primar Solomon este dus mai departe de minionii săi urmaşi portocalii, semn că firmele controlate politic trebuie să intre puternic în pâine, pentru a rotunji conturile şmecherilor. Gurile rele spun că motivul pentru care Solomon a fost băgat în puşcărie, dincolo de probele din dosar sau din fişetul procurorilor, ar fi tocmai sumele care pot fi extrase în urma umflării devizelor de realizare pentru măreţele obiective. În lipsa elementelor concrete, ne mulţumim să speculăm pe marginea şanţului, nu fără substrat, că oportunitatea unui ştrand de aproape 10 milioane de euro (!) nu poate fi motiv de discuţie. Fie trebuie să ai în beci o tiparniţă de euro ca să spui că suma nu este mare chiar şi pentru bugetul unei primării, chiar dacă s-a îndatorat ea pentru o fântână mută, fie ai de atribuit, cu dedicaţie, lucrări bănoase şi fantasmagorice unor firme de cas(t)ă politică.

Cât de necesar este un ştrand de 8,3 milioane de euro în Craiova? Este mai important decât alte investiţii, care pot genera locuri de muncă sau în domeniul sănătăţii? Dacă răspunsul este unul politic, acesta va fi favorabil execuţiei unui monument al ignoranţei şi al cinismului. Circul justificărilor ar fi complet dacă împrumuturile-mamut ar fi validate prin votul consilierilor locali. Ce să mai spui dacă şi aleşii craiovenilor îşi dau acordul pentru o astfel de investiţie în apă chioară pe timp de criză?

Ceea ce sugerez este că, înainte de a cheltui din bugetul local precum din propriul buzunar, continuând proiecte de o oportunitate discutabilă, ar fi bine să cântărim unde ne plasează, pe termen mediu şi lung, astfel de împrumuturi. Orice dezbatere substanţială, despre cum se cheltuiesc banii din bugetul local, i-a ocolit pe cetăţenii Craiovei. După un vechi obicei al locului, la aşa-zisele consultări publice au fost aduşi diverşi indivizi cunoscuţi pentru roluri episodice de masă de manevră, cei mai mulţi pensionari, care perorează pe lângă subiect şi termină toate intervenţiile prin exprimări penibile, gen “mulţumesc şi să trăiţi, domn’ primar!” Oricine înţelege pentru ce sunt aduse acele mulţumiri, nu-i aşa?

Suntem cârcotaşi dacă spunem că o investiţie într-un aqua park ar trebui asumată de mediul privat, eventual prin crearea de oportunităţi celor dispuşi să rişte o astfel de investiţie? Poate că ne pasă prea mult de ceea ce alţii risipesc şi ar fi natural să avem aceeaşi atitudine nonşalantă, nu-i aşa? Edililor, dacă tot faceţi aqua park în Luncă, să nu uitaţi să daţi prosoape şi săpun ieftin la intrare!

sâmbătă, 4 septembrie 2010

Cârmaciul trece cu fruntea sus prin criză! Viaţa e ,,roze,, după o seară la Cireşica...

"Eu trec prin criză ca şi furtunile când eram pe mare, cu fruntea sus şi nu cu capul plecat şi aşa ar trebui să o treacă toţi românii", a spus Traian Băsescu când ieşea după un chef cu lăutari de la restaurantul Cireşica din Neptun, împreună cu soţia.
Întrebat  de yiarişti dacă ne aşteaptă vremuri mai bune, Băsescu a răspuns: "Categoric, da, nicio naţiune nu poate gândi că o aşteaptă vremuri rele şi nici pe noi nu ne aşteaptă vremuri rele, dar e o criză pe care trebuie să o trecem". "Să avem grijă fiecare de noi, să nu aşteptăm să aibă grijă alţii, inclusiv statul", a mai spus Băsescu, solicitat să precizeze ce mai trebuie făcut pentru a trece prin criză. COMENTEAZĂ CINE POATE...

marți, 31 august 2010

RAT Craiova, 20 la sută autobuze blocate în garaj !

După ce am scris despre managementul găunos al unor directoraşi care au profitat la greu de degringolada şi ingerinţa politică de la o regie autonomă din Bănie, mă atenţiona un salahor (am folosit termenul care i se potriveşte...) de la RAT Craiova că sunt subiectiv. La o adică, oricât de subiectiv aş fi rămân cifrele care arată incontestabilul faliment. Peste 20 la sută din autobuzele RAT Craiova stau în garaj din cauză că lipsesc piesele de schimb ! Managementul directorilor Marean Teodorescu şi Năstase Şutru, cei care au primit zeci de milioane pentru a adânci şi mai mult RAT Craiova în datorii şi de a majora... pierderile, îşi arată adevărata faţă.
Cunosc destul de bine situaţia din regia craioveană la care am ocupat funcţia de manager PR, o perioadă în care imaginea acestei regii s-a îmbunătăţit semnificativ. Am încetat colaborarea pentru a mă dedida unui nou proiect în mass-media şi, în plus, din cauză că nu puteam să mă expun public drept purtător de cuvânt al unor "manageri" agramaţi şi rău-intenţionaţi. Ceea ce se întâmplă acum nu înseamnă decât pierderea locurilor de muncă pentru sute de angajaţi oneşti şi diminuarea veniturilor pentru restul de peste 800... Paradoxal, câtorva figuri sinistre de la RAT Craiova le merge (încă) bine!