“Florica” Brătienilor - locul în care istoria naţională este la ea acasă

Din păcate şi din motive încă neelucidate, liderii PNL au absentat de la comemorarea lui Ionel I.C. Brătianu

După comemorarea unuia dintre fondatorii României Mari, considerat drept cel mai important om politic al secolului XX, în PNL se va lăsa cu sancţionarea celor care au partcipat la eveniment alături de Adrian Cioroianu

La Vila Florica din Complexul Cutural “Brătianu” din Ştefăneşti, judeţul Argeş, numeroşi istorici, reprezentanţi ai instituţiilor judeţene de cultură, jurnalişti dar şi membri ai PNL au marcat, printr-un simpozion comemorativ, trecerea a 83 de ani de la trecerea în istorie a ilustrului om politic Ion (Ionel) I. C. Brătianu. Aşa cum remarca istoricul Adrian Cioroianu, unul dintre iniţiatorii evenimentului desfăşurat în casa care a aparţinut familiei Brătianu, contemporanii nu ar trebui să aştepte împlinirea unor cifre “rotunde” pentru a-şi cinsti eroii sau pentru a comemora mari figuri din istoria neamului românesc. Alături de fostul ministru de externe s-au aflat profesori universitari şi cercetători din Bucureşti, Craiova şi Piteşti, printre care Ion Bulei, Sorin Damean, Constanţiu Dinulescu, Florin Olteanu, Octavian Grunoiu, precum şi Adrian Miuţescu, fost deputat PNL de Argeş.

Un numeros grup de tineri şi membri ai PNL Dolj a luat parte la succesiunea de evenimente desfăşurate la Florica, dar se pare că gestul lor de a-l cinsti pe unul dintre foştii preşedinţi ai PNL va fi sancţionat de conducerea judeţeană. Surse din PNL Dolj spun că deputatul Mihai Voicu, preşedinte al organizaţiei judeţene, a cerut ca un număr de excluderi din rândul celor prezenţi la Florica alături de Adrian Cioroianu să fie făcute în perioada imediat următoare. Printre aceştia, ar figura chiar şi Horaţiu Buzatu, fost deputat liberal, sub pretextul că s-ar fi pronunţat elogios la adresa monarhiei şi şi-a permis să facă o comparaţie între Brătieni şi actuala conducere liberală, inclusiv la cea de la PNL Dolj.
Istoricii prezenţi la comemorarea celui considerat, alături de Regele Ferdinand, drept artizanul Marii Uniri de la 1918, au prezentat aspecte mai puţin cunoscute din viaţa privată şi din activitatea ministerială, subliniind complexitatea unei personalităţi care a marcat determinant istoria României. Fiecare cameră a Vilei Florica a fost vizitată de cei prezenţi, amfitrionul Simona Şerban, în calitate de director al Centrului de Cultură “Brătianu”, ţinând adevărate lecţii de istorie numeroşilor studenţi participanţi.

Horaţiu Buzatu a vorbit despre rolul determinant pe care l-a avut Ionel I. C. Brătianu în crearea statului român modern şi despre colaborarea benefică pentru ţară între familia Brătianu şi Regii României. “Cred că datorită acestei excepţionale relaţii, întinsă pe zeci de ani, au fost posibile toate realizările noastre naţionale, dintre care cea mai importantă rămâne evoluţia de la Principatele Române, aşa cum le-a găsit Regele Carol I, la România Mare, aşa cum s-a făcut sub Regele Ferdinand, la 1 decembrie 1918”, a spus fostul deputat Buzatu.

La finalul manifestărilor, în Biserica “Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” de lângă Vila Florica, edificiu ridicat de către celebra familie Brătianu, a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru cel trecut în istorie într-o zi de 24 noiembrie. Figura lui Ionel I. C. Brătianu a reuşit să-i reunească pe mulţi dintre cei care consideră că fondatorii României Mari, aşa cum au realizat-o la 1918 Regii României şi oameni politici de excepţie, merită cinstiţi în fiecare zi. Din păcate, patimile momentului şi jocurile de culise au răbufnit în cadrul PNL, unui eveniment comemorativ urmându-i un val de scandaluri şi excluderi.

“Dinastia” Brătianu în politica românească

Ion (Ionel) I. C. Brătianu s-a născut la 20 august 1864 la moşia Florica, în judeţul Argeş. A fost cel mai mare fiu al liderului liberal Ion C. Brătianu şi fratele mai mare al lui Vintilă şi Dinu Brătianu. Între 1909 şi 1927, Ionel I.C. Brătianu a fost preşedintele PNL.

Un prim-ministru în vremuri de criză

Pe lângă mandatele de ministru al Lucrărilor Publice, Internelor, Afacerilor Externe şi Ministru de Război, Ionel I. C. Brătianu a fost în mai multe rânduri preşedinte al Consiliului de Miniştri: 27 decembrie 1908 - 4 martie 1909; 4 martie 1909 – 28 decembrie 1910; 4 ianuarie 1914 - 11 decembrie 1916; 11 decembrie 1916 - 26 ianuarie 1918; 29 noiembrie 1918 - 12 septembrie 1919; 19 ianuarie 1922 - 27 martie 1926; 22 iunie - 24 noiembrie 1927.

Contribuţie determinantă la Marea Unire

Ionel I.C. Brătianu a participat, ca prim ministru al ţării, în fruntea delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris, care începe în ziua de 18 ianuarie 1919. Politicianul român a purtat o luptă diplomatică deosebit de dură pentru recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, pentru menţinerea integrităţii şi suveranităţii teritoriale a noului Stat naţional, unitar român. Marile Puteri au inclus România în rândul statelor cu interese limitate şi au impus unele prevederi dezavantajoase. După mai multe obiecţii, neacceptate de „Consiliul celor patru”, primul ministru român a părăsit lucrările Conferinţei pe 2 iulie şi a refuzat să semneze Tratatul cu Austria, care cuprindea prevederi de neacceptat pentru România.

Un început şi un sfârşit la Florica

În ziua de 24 noiembrie 1927, la Florica, locul naşterii sale, Ionel I.C. Brătianu încetează din viaţă în urma unei laringite infecţioase. Despre moartea marelui om politic s-a afirmat că ar fi fost suspectă, la fel ca şi în cazul Regelui Ferdinand Întregitorul, care murise la Sinaia (20 iulie 1927), cu doar câteva luni înainte de moartea lui Ionel I.C. Brătianu.