Interviu cu Gheorghe Duduială, preşedintele PNŢCD Craiova:

“Statul român ne este total ostil oamenilor de afaceri”

Mihai Firică: Domnule Gheorghe Duduială, veniţi din economia reală, reprezentaţi o firmă puternică de construcţii OLTHIZ, fiind angrenată în activităţi diverse nu doar în Oltenia, dar şi în întreaga ţară, de-a lungul mai multor ani de activitate. Este firesc să vă întreb: cât de mult vă afectează criza economică?

Gheorghe Duduială: A doua criză economică majoră din istoria postdecembristă a României nu mă afectează numai pe mine, ci întregul mediu de afaceri românesc. Din ce cauză? De 20 de ani mediul de afaceri românesc tot aşteaptă programe de la cei care guvernează şi păstroresc această ţară, iar programele nici până la ora aceasta nu au reuşit să fie implementate pentru a da României o direcţie economică spre prosperitate. În momentul de faţă se caută “ieşirea din colaps” prin împovărarea sectorului economic prin mărirea a tot felul de taxe… Va fi greu să realizăm un mediu privat onest cât timp politicul nu ajută economicul şi caută diverse chichiţe ca să-l subjuge şi mai tare, să-l decapitalizeze până la faliment. Ori, dacă şi sectorul privat se prăbuşeşte, România va fi la un pas de un mare colaps, din care cu greu îşi va reveni.

M.F.: Sunteţi şi om politic nu numai om de afaceri, conduceţi organizaţia Craiova a PNŢCD. Un partid istoric, neparlamentar în acest moment. În ce măsură credeţi că politicienii ar trebui să ajute mediul de afaceri? Care este rolul politicii în relaţia cu zona economică în acest moment?

G.D.: Am intrat în politică în urmă cu trei ani, în momentul în care am constatat că suntem o ţară furnizoare de forţă de muncă în Europa. Furnizăm, la ora actuală, vreo 3,6 milioane de oameni Europei. Cea mai puternică criză de după 1989 a fost în 1997, când Trezoreria ţării şi Banca Naţională erau devalizate. Practic, picaseră toate băncile importante din România. Atunci a fost criza cea mai mare. Şansa României s-a numit, la acea dată, PNŢCD, care a reuşit să salveze România de la colaps şi să nu se ducă spre “bulgarizare”. Pe de altă parte, în momentul de faţă, politicul este implicat în economie pentru că n-a reuşit să dea niciun cadrul legal coerent şi nici direcţia economică potrivită. Politicienii sunt implicaţi adânc în economie. Ei fac afaceri mai al dracului decât oamenii de afaceri! Până când aceşti oameni nu vor pricepe că trebuie să-şi ia mâna de pe economia românească nu se va ie;i din criză. Să-şi dezinfecteze mâinile pentru că au acumulat o avere colosală! Dacă te uiţi la declaraţiile lor de avere realizezi că România nu va avea sorţi de izbândă, din cauză că nu sunt lăsaţi adevăraţii români să genereze plus valoare pentru naţiunea română - marea majoritate a afacerilor o fac politicienii de ieri şi de azi.

M.F.: Cât de mult vă ajută sau vă încurcă statul? Vă este un partener real şi loial statul român în derularea afacerilor dumneavoastră?

G.D.: Nu îl percep ca pe un partener. Statul român ne este total ostil oamenilor de afaceri din cauză că, în momentul în care îţi faci un plan de afaceri pe un an de zile, statul vine, din două în două luni, cu câte o nouă lege care îţi dă totul peste cap. Nu mai poţi să ai o viziune economică, nu mai poţi să-ţi faci un plan de capital şi un plan de aprovizionare. Un astfel de exemplu este cel legat de majorarea taxei pe valoarea adăugată şi este posibil să se umble şi la cota unică ori la alte taxe şi impozite… Tot zburând aşa, fără nici un control, banii din buget nu mai au de unde să aducă alţi bani la buget. Nu mai au alte “soluţii” decât să pună biruri pe sectorul privat până o să ajungă şi acest sector în colaps, cum de altfel este întreaga societate românească.

M.F.: Există foarte multe neclarităţi în zona deciziilor administrative dar, în egală măsură, şi în cea a deciziilor politice referitoare la măsurile anticriză. Aţi spus un cuvânt extrem de important – soluţii. Ca om de afaceri, dar şi ca politician, ce soluţii consideraţi că ar fi necesar să fie adoptate rapid?

G.D.: România este o ţară binecuvântată de Dumnezeu, prin formele de relief, prin toate minunăţiile care ne înconjoară şi prin resursele pe care ni le-a dat… În primul rând, României, în momentul de faţă, îi lipsesc caracterele şi nu programele. Pentru că, atunci când ai caractere şi oameni care să-şi iubească propriul popor, reuşeşti să găseşti soluţii. Eu am mai dat o soluţie viabilă şi cred că este cea mai elegantă soluţie în momentul de faţă. Statul român, dacă nu voia să împovăreze şi mai mult poporul român, putea să facă apel la populaţia ţării, să emită certificate de trezorerie pe o perioadă mai lungă de 2-5 ani, cu o dobândă mult mai mică decât aceea pe care o plăteşte la băncile comerciale sau Fondului Monetar Internaţional şi sunt convins că populaţia României, pentru a salva ţara din colaps, găsea resursele economice pe care să le dirijeze către salvarea ţării. Sunt programe care s-au mai făcut, sunt programe viabile. România nu trebuia să se împovăreze din nou. Am studiat foare atent programnul economic din ’29, când s-a făcut apel public şi România a ieşit într-un an din colaps, fără împrumuturi colosale ca acum.

M.F.: Cum aţi caracteriza, în câteva cuvinte, mediul de afaceri din Craiova într-o perioadă de criză economică?

G.D.: Mediul de afaceri din Craiova este, la ora actuală, un mediu toxic. Un mediu de afaceri care nu poate să aibă viitor din cauză că este deja dărâmat. Multe firme şi-au cerut insolvenţa, multe firme au dărâmat, la rândul lor, alte firme… Mă refer la anumite firme ale oamenilor care fac politică pe la partidele de opoziţie sau pe la partidele de guvernământ. Au avut grijă ca să dărâme şi firmele serioase prin achiziţii de materii prime de la aceste firme şi care şi-au declarat apoi insolvenţa. În momentul de faţă, Craiova este un oraş gri, un oraş trist, un oraş fără locuri de muncă. Este nevoie acută de o minte inteligentă, care să vrea să facă o pagină de istorie pentru Craiova să încerce să creeze cât mai multe locuri de muncă pentru că, în momentul de faţă, craiovenii au nevoie de cât mai multe locuri de muncă.

M.F.: V-aş ruga să faceţi o caracterizare a Craiovei nu doar din această perspectivă economică, ci din punct de vedere personal. Cum simţiţi Craiova şi cum îi simţiţi pe craioveni?

G.D.: Craiova este oraşul în care eu am venit în 1973 şi în care mi-am petrecut toţi anii de atunci. Este un oraş frumos, cu oameni călduroşi şi primitori, dar ce păcat că ei sunt trişti şi dezbinaţi în momentul de faţă. Direcţia de dezvoltare a Craiovei a fost gândită greşit, din cauză că s-a urmărit să facem parcuri de distracţii şi alte minuni nefolositoare oraşului în loc să fi investit aceşti bani în locuinţe pentru tineri ori să readucem în prim-plan familia românească. Puteam să facem parteneriate epntru fabrici de mici dimensiuni şi să creăm locuri de muncă. Puteam să facem locuinţe pentru tineri cu banii pe care i-am îngropat la marginea Craiovei sau prin nu ştiu ce alte locuri de distracţie. Cineva spunea odată: Craiova trebuie să devină un oraş de lux. Nu poţi să faci un oraş de lux câtă vreme este populat cu sărăcie şi săraci. Mai întâi trebuie să afirmi fondul material, traiul de zi cu zi, apoi poţi să visezi să faci un oraş de lux. Craiova rămâne oraşul pentru care eu am făcut multe, pentru că am muncit şi impozitele mi le-am plătit aici, în Craiova. Nu au fost puţine, ci destul de substanţiale, timp de 20 de ani. Am un mare regret: din aceste impozite, ale mele şi ale altora, nu am reuşit să văd construite una sau două locuinţe pentru tineri.

M.F.: Spuneaţi cândva că sunteţi îndrăgostit de Craiova. Nu pot să trec mai departe şi să nu vă întreb: în ce măsură consideraţi că noi, craiovenii, putem să dăm României câţiva oameni politici sau oameni de afaceri exemplari, care să se impună la nivel naţional?

G.D.: Craiova are mulţi oameni oneşti. Păcat că nu am ştiut să ne promovăm oamenii valoroşi, oamenii care pot să vină în sprijinul celor mulţi. Pentru că, în momentul de faţă, prin politica care s-a făcut în ultimii 20 de ani, Craiova, ca multe oraşe din ţară, este un oraş dezbinat. Sunt prieteni care nu se mai salută. Sunt prieteni care nu se mai ajută. Craiovenii trebuie să analizeze ultimii ani şi să vadă cine le-a adus cel mai mare rău, iar in momentul campaniei electorale să treacă prin filtrul raţiunii şi să aleagă nu lichelele care le-au promis, ci oamenii serioşi, care nu fac promisiuni deşarte şi care pot ajuta copiii Craiovei şi oraşul. Craiova trebuie spă ajungă aşa cum îl ştiu eu din 1973: un oraş cu oameni zâmbitori, inteligenţi, un oraş cu un centru universitar puternic şi un oraş care poate furniza multe valori pentru dezvoltarea întregii Românii. Este o vorbă populară care zice “să te ferească Dumnezeu de inteligenţa olteanului”. Din păcate, oltenii care au deţinut funcţii de conducere nu au lucrat pentru Craiova, ci pentru sporirea propriilor averi. Din palatele luxoase pe care le deţin văd mult mai greu lucrurile triste din stradă.

M.F.: Aţi putea să anticipaţi ce ne oferă viitorul apropiat? Puteţi face o scurtă previzionare, până la sfârşitul anului, din punctul de vedere al omului de afaceri şi, de ce nu, şi al omului politic?

G.D.: În ultimii 20 de ani am tot făcut prognoze politice şi sociale de care nu-mi este ruşine. Chiar în urmă cu doi ani şi ceva, când nimeni nu a catadicsit să vorbească că va veni o criză peste România, am fost singurul care am avut curajul să spun, pe un post de radio loca: “Pregătiţi-vă de criză. Renunţaţi la creditele bancare, renunţaţi la supermarketuri pentru că vine o criză cumplită peste România”. La vremea aceea nu ştiu cât de mult am fost perceput. Astăzi, repet şi spun că România se rostogoleşte ca un bulgăre spre pr[pastie. Nu vreau să stârnesc panică, nu vreau să fiu pesimist, dar acesta este adevărul şi aş vrea ca toată lumea să înţeleagă. Următoarea perioadă va fi cumplită din cauză că România va intra în a doua perioadă de criză, şi anume criza datoriei publice - mult mai dură decât aceasta pe care o trăim de doi ani. Vom ieşi cu greu dacă nu ne vom reuşi să ne solidarizăm. Dacă nu vom reuşi să comunicăm între noi… Dacă nu vom reuşi să ne ajutăm şi dacă nu vom reuşi să renunţam la a accepta minciunile unor posturile de televiziune care ne fac numai rău şi ne furnizează numai lucruri ireale... Trebuie să fim mult mai atenţi, să ne consultăm şi să încercăm să găsim împreună soluţii - mă refer atât la conducerea judeţeană, cât şi la cea locală - pentru a oferi locuri de muncă şi să începem să ne apucăm serios de treabă.

(INTERVIEW, Septembrie - interviu realizat de Mihai FIRICĂ)