Actualitatea craioveană - "Un semn de normalitate"

Numirile clientelare, cel mai adesea pe criterii politice, au erodat nu doar încrederea în instituţii sau în cei care le reprezintă, ci au afectat grav funcţionarea lor. Lipsiţi de profesionalism, veleitarii respectivi excelează printr-o agresivitate nivelatoare, cel mai adesea menită a-i înlătura pe profesioniştii neînregimentaţi în găşti. Am scris de multe ori despre metehnele sistemului clientelar. Mă văd nevoit s-o mai fac şi acum, când un profesionist a fost obligat să lupte în instanţă cu sistemul. În urma jocurilor politice de la vârf, la conducerea diverselor instituţii teritoriale a fost trimis să-i înlocuiască pe directorii instalaţi de foştii guvernanţi noul val al activiştilor din cercul puterii actuale. Cu rare excepţii, cei înlocuiţi fuseseră instalaţi pe acelaşi criteriu al competenţei demonstrate doar în campania electorală, prin calitatea de rubedenie sau prin cumpărarea de dregătorii. Nebunia s-a declanşat când două ordonanţe de urgenţă, scrise pe genunchi, au fost contestate şi declarate neconstituţionale. La nivelul conducerilor s-a creat un adevărat un haos general. Cel mai mult au avut de suferit, aşa cum spuneam, profesioniştii, hăituiţi de veleitarii partidelor.

La Inspectoratul Teritorial în Construcţii Sud-Vest Oltenia a revenit, după decizia instanţei, în funcţia de inspector-şef Cristian Burada. Un semn de normalitate. Posesor a două diplome universitare, doctor în ingineria civilă, cadru universitar şi autor al mai multor cărţi de specialitate, omul se văzuse dat la o parte pe criterii politice, după ce îşi obţinuse postul printr-un concurs veritabil. Guvernările anterioare nu-l schimbaseră din funcţie, probabil şi prin prisma faptului că avusese o experienţă profesională la nivelul Craiovei şi o bună relaţie cu autorităţile locale. Brusc, din cauză că altcineva îşi dorea respectiva poziţie, a fost abuziv înlocuit (conform sentinţei definitive şi irevocabile), noul director coordonator neavând nici minimum de experienţă în domeniu. Dar mai conta acest “amănunt”, dacă susţinerea politică era în favoarea impetuosului nou-venit? Au urmat zile întregi de şicane, de “oferte” de a sări în barca puterii, ba chiar ameninţări grosolane. În cele din urmă, aşa cum spuneam, justiţia i-a dat dreptate aceluia care avea de partea sa argumentul profesionalismului.

Cristian Burada este şi un poet apreciat de confraţii săi din Uniunea Scriitorilor din România, autor remarcat de critica literară şi o prezenţă constantă la evenimentele culturale. Pot fi acestea considerate drept defecte? Probabil că unii ar fi tentaţi să răspundă afirmativ, ba chiar să folosească talentul lui Burada împotriva sa, însă cei care sunt tentaţi să recurgă la un lucru abominabil sunt, de fapt, ei defecţi! Normalitatea înseamnă respectul pentru cei care se impun prin pricepere şi bun-simţ, nu pentru cei care se folosesc de forţă pentru a-şi acoperi tupeul şi incompetenţa. Dar, oare, mai ştim să distingem normalitatea?